Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.

-------------------------

Reprezentanţi ai ambasadei Statelor Unite în Moldova au discutat pe 7 mai, la Tiraspol, cu lideri ai administraţiei despre perspectiva rezolvării problemelor economice şi sociale în relaţia Chişinău-Tiraspol, transmite agenţia Novîi Reghion Dva. În discuţie s-au aflat şi proiecte pe care Statele Unite le realizează în Moldova. Recent, ambasadorul american Michael Kirby s-a întîlnit cu şeful administraţiei Igor Smirnov, căruia i-a propus derularea în regiune a unui proiect de reabilitare a două trasee auto internaţionale care trec prin Transnistria. Proiectul face parte din programul Millenium Challenge, finanţat de guvernul Statelor Unite şi în cadrul căruia Republica Moldova ar putea primi peste 300 de milioane de dolari – sumă nerambursabilă – pentru reabilitarea drumurilor naţionale. Ambasadorul Kirby a spus că Statele Unite au acordat recent sprijin în modernizarea cîtorva spitale din Tiraspol şi Slobozia şi că ar dori să propună realizarea şi altor proiecte economice, sociale şi umanitare în regiunea transnistreană. Mai multe despre proiectele economice în derulare, imediat în timpul emisiunii.

Dmitri Medvedev a devenit miercuri, în mod oficial al treilea perşedinte al Rusiei de la destrămarea Uniunii Sovietice în urmă cu 17 ani. La ceremonia de la Kremlin, Medvedev a spus că prioritatea sa va fi dezvoltarea libertăţilor economice şi cetăţeneşti în Rusia. În vârstă de 42 de ani, Medvedev a câştigat alegerile din luna martie cu peste 70 la sută din voturi, după ce fusese desemnat ca succesor favorit de către Vladimir Putin. La o zi după inaugurarea lui Medvedev, Putin a preluat funcţia de prim-ministru. Candidatura sa a fost sprijinită în Duma de Stat de la Moscova cu 395 de voturi, 56 de deputaţi au votat împotrivă.

Uniunea Europeană şi Statele Unite s-au declarat îngrijorate de creşterea tensiunilor dintre Rusia şi Georgia şi au cerut celor două părţi să reia dialogul. Comisarul european pentru relaţii externe Benita Ferrero Waldner a spus că deciziile ruseşti din ultima vreme au mărit dorinţa de independenţă a regiunilor separatiste din Georgia. Iar la Washington consilierul pe probleme de securitate de la Casa Albă, Stephen Hadley a cerut Rusiei să „dea înapoi” pentru a reduce tensiunile din regiunea Caucazului. Rusia şi-a sporit contingentul militar din Abhazia fără acordul autorităţilor de la Tbilisi, care au calificat gestul drept o ameninţare. La sfîrşitul lui aprilie, Georgia a acuzat Rusia că ar fi doborît deasupra Abhaziei un avion de cercetare fără echipaj, iar pe 4 mai, Abhazia a anunţat că ar fi doborît alte două asemenea aparate de zbor georgiene. In vizită la Bruxelles, pe 6 mai, ministrul georgian pentru reintegrare, Temuri Iakobashvili, a declarat că "Rusia este pe cale să provoace Georgia să declanşeze un război". Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat însă Georgia că exacerbează tensiunile.

17 state din Uniunea Europeană s-au angajat să liberalizeze vizele de călătorie pentru cetăţenii sîrbi. Gestul a survenit înaintea alegerilor parlamentare din 11 mai şi este menit să sprijine forţele pro-europene din Serbia.

Oficiali din Egipt, Irak, Iordania, Liban, Siria şi Turcia s-au aflat în vizită la Bruxelles pentru a discuta posibilitatea de a exporta gaze naturale în Uniunea Europeană. Comisarul european pentru energie Andris Piebalgs a spus că Irakul va livra cinci miliarde de metri cubi. O altă cantitate însemnată ar urma să vină din Egipt şi Turcia prin conducta Nabucco. Aceasta ar urma să fie gata în 2013 sau 2014. Comisarul european pentru relaţii externe Benita Ferrero Waldner a spus că astfel Uniunea Europeană îşi va reduce dependenţa energetică de Rusia.

----------------------

Dragi prieteni, cum aţi auzit în ştiri, ambasadorul american Michael Kirby s-a întîlnit cu liderul administraţiei Igor Smirnov, cu care a discutat despre posibilitatea derulării unor proiecte economice, sociale şi umanitare în Transnistria, finanţate de Statele Unite. Unul din aceste proiecte vizează reabilitatea a două trasee auto internaţionale care trec prin Transnistria. El face parte dintr-un program mai amplu de care va beneficia Republica Moldova în următorii ani – programul Millenium Challenge, finanţat de Statele Unite şi care prevede între altele reabilitarea reţelei naţionale de drumuri şi a sistemului de asistenţă medicală rurală. L-am întrebat pe expertul economic Iurie Gotisan de la Chişinău în ce constă proiectul de reabilitare a drumurilor?

Iurie Gotisan: „Proiectul de reabilitare a drumurilor naţionale din Republica Moldova cuprinde 5 porţiuni. Una în zona de nord a ţării, alta la sud, a treia în zona de centru-est şi alte 2 trasee – în regiunea transnistreană. Acestea 2 din urmă sînt de fapt magistrale auto de importanţă internaţională. Prima asigură conexiunea Chişinău-Dubăsari-Goeni-frontiera cu Ucraina. Cea de a doua magistrală este Chişinău-Gura Bîcului-Tiraspol-frontiera cu Ucraina. Ele asigură legătura Republicii Moldova cu Ucraina prin regiunea de est a ţării – adică Transnistria”.

Europa Liberă: Dle Gotisan, dar care ar putea fi beneficiile economice şi sociale de pe urma reabilitării celor două porţiuni de trasee auto internaţionale în Transnistria?

Iurie Gotisan: „Proiectul de reabilitare a drumurilor în special pe partea transnistreană are şi o importanţă politică primordială. Ea rezidă în consolidarea itegrării economice a acestei regiuni cu restul ţării. La fel, în ipoteza soluţionării problemei transnistrene, reabilitarea drumurilor va permite redirecţionarea traficului greu de camioane, spre exemplu, de pe segmentul Chişinău-Căuşeni, Palanca-Odesa. Asta va reduce substanţial durata de parcurs şi costul transporturilor auto. În plus, proiectul de reabilitare a drumurilor, în special pe partea transnistreană, este în conexiune directă cu componenţa agricolă a programului de ţară al Millenium Challenge. De exemplu, cu proiectele de reabilitare a sistemelor de irigare din raioanele Dubăsari şi Criuleni sau din satele Holercani şi Coşniţa. Reabilitarea drumurilor va oferi un acces mai simplu fermierilor din această regiune pe piaţa internă şi la export. Ca urmare, reabilitarea drumurilor în această regiune a ţării nu va avea ca efect numai reducerea costurilor de transport, dar şi un efect important asupra creşterii bunăstării populaţiei din această zonă a ţării”.

Potrivit estimărilor unor experţi, Republica Moldova ar putea beneficia de peste 300 de milioane de dolari – sumă nerambursabilă – în cadrul programului american Millenium Chalenge, în următorii 5 ani. Ca să poată obţine aceste fonduri, Republica Moldova trebuie să demonstreze că a reuşit să reducă nivelul corupţiei. În aceste scopuri, Moldova a primit deja de la Statele Unite aproape 25 de milioane de dolari.

Să adăugăm că deocamdată nu este clar dacă Tiraspolul va accepta sau nu să participe la proiectul de reabilitare a drumurilor. La întîlnirea cu ambasadorul american, liderul administraţiei Igor Smirnov a lăsat să se înţeleagă că şi-ar dori o participare directă la program, fără intermedierea Chişinăului, deşi programul Millenium Callenge este destinat Republicii Moldova.

Pe traseele auto pentru reparaţia cărora Statele Unite propun sume enorme de bani, trec zinic sute de oameni de pe un mal pe celălalt al Nistrului. Am încercat să aflăm opinia mai multora dintre aceştia cît de facilă sau nu li se pare trecerea:

"Stăm cîte o jumătate de oră în vama transnistreană, pînă cînd oamenii completează fişa de migraţie. Alte probleme nu avem. Dacă se întîmplă să fie cîte 2-3 microbuze cu pasageri şi cîteva maşini – garanat că trebuie să aştepţi şi 40 de minute. Şi asta se întîmplă în fiecare zi. Lumea întîrzie, este anormal. "

"Ar trebui să simplifice cumva trecerea. În toată lumea frontierele se deschid, numai la noi în Transnistria se închid."

"Nu-i adevărat că trebuie să aştepţi mult. Pur şi simplu, lumea nu ştie să completeze fişa de migraţie, unii ştiu prost ruseşte, alţii nu ştiu moldoveneşte. Uneori trebuie să aştepţi 10 minute, altădată – mai bine de o oră sau deloc. Cînd şi cum."

"Înainte era mai bine. Lumea primea tichete de migraţie şi nu trebuia să le completeze în vamă. Sînt locuitor al Transnistriei, dar cred că situaţia de azi e anormală. Uitaţivă cum e în Ucraina, Rusia sau în Europa. Milioane de oameni se află în tranzit prin aceste ţări şi nimeni nu percepe taxe pentru asta. Iar la noi – da. Cred că nu e corect.”

-----------------------------------

Pe plan internaţional săptămîna trecută a fost marcată de creşterea tensiunilor dintre Rusia şi Georgia. Autorităţile de la Tbilisi cer Moscovei să renunţe la decizia de a strînge relaţiile cu regiunile nerecunoscute Abhazia şi Osetia de Sud. În plus, Georgia a calificat drept agresiune militară sporirea numărului de militari ruşi în Abhazia.

Aflat la Bruxelles, ministrul georgian al reintegrării, Temuri Iakobashvili, a cerut Uniunii Europene să-şi sporească prezenţa în zonele de conflict şi să adopte o poziţie mai dură faţă de Rusia, care, spune Iakobashvili, ar încerca să anexeze Abhazia şi Osetia de Sud – părţi ale teritorului suveran al Georgiei: „Noi literalmente trebuie să prevenim războiul, pentru că înţelegem ce se întîmplă de fapt şi avem toate indiciile că Rusia încearcă să provoace Georgia să înceapă un război. Este foarte limpede”.

Uniunea Eropeană şi Statele Unite şi-au exprimat îngrijorarea faţă de creşterea tensiunilor în Caucaz şi au cerut ambelor părţi să revină la dialog. Purtătorul de cuvînt al Casei Albe de la Washington, Dana Perino: „În contactele noastre la nivel înalt cu guvernele ambelor părţi, Statele Unite şi-au reiterat ferm sprijinul lor pentru integritatea teritorială a Georgiei şi au cerut cu tărie Rusiei să reducă tensiunile şi să-şi anuleze măsurile luate anterior. Noi am convins guvernul Georgiei să se abţină în continuare de la orce acţiuni cu caracter militar şi de asemenea să continuie reglementarea politică a conflictelor sale separatiste”.

Statele Unite au chemat Rusia să-şi reitereze sprijinul faţă de suveranitatea şi itegritatea teritorială a Georgiei şi să se abţină de la acţiuni unilaterale şi provocatoare. Washingtonul a îndemnat Moscova să sprijine activ realuarea contactelor directe între liderii abhazi şi autorităţile de la Tbilisi, într-un efort de reducere a tensiunilor, şi a chemat Moscova să promoveze o reglementare paşnică şi stabilă, care-i va deschide poporului Abhaziei calea spre un viitor mai sigur şi prosper într-o Georgie unificată şi democratică.

În aceeaşi zi, pe 6 mai, la Washington, camera reprezentanţilor din Congres a discutat o rezoluţie, cu caracter de recomandare, în care se face apel la rezolvarea paşnică a tensiunilor din Caucaz, dar votul a fost amînat din lipsă de cvorum. Detalii, de la Mircea Ţicudean.

Vorbind în spiritul rezoluţiei, membrii congresului au spus că preşedintele georgian Saakashvili ar face eforturi să rezolve tensiunile prin negocieri, în vreme ce preşedintele rus Putin ar urma calea provocării. Republicana Diana Watson din California a spus că recentele incidente din Abhazia ar fi scos la lumină agresorul din Vladimir Putin şi negociatorul din Mihail Saakashvili.
Diana Watson a vorbit despre acţiunile ostile ale Rusiei şi a adăugat că ele contrastează cu eforturile preşedintelui georgian de a găsi o soluţie durabilă şi paşnică a conflictelor din Caucaz.

Reprezentantul republican din Texas Ted Poe a spus că guvernul american ar trebui să renunţe la speranţa că Rusia va acţiona vreodată în Caucaz în spirit paşnic şi cu bună credinţă.
Poe a spus că a existat o perioadă cînd Rusia putea fi crezută pe cuvînt că vrea rezolvarea paşnică a conflictelor separatiste din Georgia. Acea vreme din păcate a trecut, a mai spus republicanul Poe.

Un reprezentant democrat Allyson Schwartz din Pennsylvania a spus că intenţiile Rusiei faţă de Abhazia şi Osetia de Sud sînt din ce în ce mai clare. Allyson Schwartz crede că Rusia nu urmăreşte decît să anexeze regiunile separatiste, deşi acestea fac parte din statul suveran Georgia. Allyson Schwartz a remarcat că Georgia se numără printre aliaţii cei mai fideli ai Americii şi a spus că este datoria Statelor Unite să aibă grijă de un prieten aşa de credincios.
În dezbaterile de luni seara nimeni nu a vorbit împotriva proiectului de rezoluţie, dar cu cîteva zile mai devreme mai mulţi membri ai subcomisiei de politică externă pentru Europa din Congres au atras atenţia că limbajul proiectului de rezoluţie este prea dur.

-----------------------

La Chişinău autorităţile cred că schimbarea politică de la Kremlin - inaugurarea lui Medvedev ca preşedinte şi numirea lui Putin ca premier vor aduce schimbări pozitive în reglementarea politică a problemei Transnistriei. De aceeaşi părere a fost, într-o declaraţie făcută Europei Libere, şi fostul preşedinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi.

Petru Lucinschi; „Se va găsi o soluţie, fiindcă există o coincidenţă de interese - atît ale Rusiei cu Ucraina, cît şi ale Statelor Unite cu Uniunea Europeană. Toţi doresc să mai aibă un exemplu în afară de Kosovo, pentru că situaţia cu Kosovo a fost prea scandaloasă. În al doilea rînd, în Transnistria au apărut proprietari mari, ruşi, care au influenţă asupra Kremlinului, nişte oligarhi foarte mari care au influenţă asupra Kremlinului şi care cer ca să fie creată o zonă cît de cît legitimă, ca să nu-şi facă businessul într-o zonă clandestină. Există nişte conincidenţe de momente care vor duce la rezolvarea acestei probleme. În ce măsură se va întîmpla asta repede, pînă la alegerile din 2009, este greu de spus, este sub semnul întrebării, fiindcă este prea încordat şi Chişinăul şi Tiraspolul. Dar procesul de căutare a unei soluţii va merge şi se va găsi această soluţie”.

---------------------

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.