Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colegul meu, Valeriu Caţer.

------------------------

Peste 90 la sută dintre cetăţenii Republicii Moldova participanţi la un ultim sondaj de opinie considera ca rezolvarea problemei transnistrene este „destul de” şi „foarte importantă” pentru viitorul ţării. Trei sferturi dintre respondenţi au spus că regiunea transnistreană trebuie să fie parte a Republicii Moldova, la fel ca şi alte raioane ale ţării, şi numai 10 la sută cred că Transnistria trebuie să fie parte a Moldovei, dar să dispună de o autonomie mai mare. Sondajul a fost realizat în martie-aprilie pe un eşantion reprezentativ de peste 1400 de persoane, cu excepţia regiunii transnistrene.

Reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului au discutat, miercuri, 23 aprilie, la Odesa, problema funcţionării căilor ferate. Potrivit agenţiei de ştiri Novîi Reghion, delegaţia de la Tiraspol a propus să fie deblocată, pentru început, circulaţia trenurilor de pasageri prin Transnistria, întreruptă în martie 2006, pe ruta Chişinău-Odesa. Partea moldoveană consideră că problema căii ferate trebuie examinată în mod complex, prin prisma normelor internaţionale în domeniu. Chişinăul consideră că Tiraspolul a acaparat ilegal în 2004 nodul feroviar de la Bender. Negocierile în problema transporturilor şi căilor ferate vor continua, la fel ca şi întrunirile altor două grupuri de lucru pe probleme sociale şi de ecologie. Reprezentanţii Tiraspolului şi Chişinăului apreciază pozitiv mersul discuţiilor, chiar dacă primele întălniri nu s-au încheiat cu rezultate concrete.

Ministrul reintegrării Vasili Şova s-a întîlnit cu reprezentanţii mediatorilor şi observatorilor, informîndu-i despre mersul discuţiilor cu Tiraspolul asupra măsurilor de încredere. El a reconfirmat disponibilitatea conducerii de la Chişinău de a cere Uniunii Europene anularea restricţiilor de circulaţie impuse liderilor transnistreni în februarie 2003. Chişinăul plasează anularea acestor restricţii în contextul asigurării depline a liberei circulaţii a persoanelor şi mărfurilor între cele două maluri ale Nistrului.

Pe de altă parte, şeful departamentului de externe de la Tiraspol, Valeri Liţkai, a declarat pe 22 aprilie la o întîlnire cu ambasadorul rus cu misiuni speciale, Valeri Nesteruşkin, că Tiraspolul este în continuare interesat de găsirea unor soluţii practice pentru probleme economice, sociale, de transport şi infrastructură în cadrul grupurilor de negocieri cu Chişinăul, pe baza consensului şi interesului reciproc.

Statele occidentale au cerut Rusiei să renunţe la planurile de a stabili relaţii mai strînse cu republicile autoproclamate georgiene - Abhazia şi Osetia de Sud. Statele Unite, Marea Britanie, Germania şi Franţa au lansat o declaraţie comună, după ce miercuri Consiliul de securitate al ONU a discutat criza în relaţiile dintre Georgia şi Rusia, la cererea autorităţilor de la Tbilisi. Reprezentantul Rusiei la ONU, Vitalii Churkin, a spus că cererea ţărilor occidentale nu este întemeiată, în timp ce ministrul de externe al Georgiei, David Bakradze, a declarat că întărirea relaţiilor dintre Rusia şi cele două republici nerecunoscute este o încercare de a anexa o parte a teritoriului suveran al Georgiei.

Discuţiile în Consiliul de securitate al ONU au avut loc la căteva zile după ce autorităţile georgiene au acuzat armata rusă că a doborât deasupra Abhaziei un avion de spionaj nepilotat. Rusia a respins acuzaţiile spunând că avionul a fost trimis ilegal de georgieni în Abhazia şi că a fost doborât de abhazi.

Patru ţări central europene au semnat o declaraţie de sprijin pentru primirea Ucrainei şi Georgiei în NATO. Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia fac parte din aşa numitul grup de la Vişegrad, înfiinţat în trecut cu scopul să le ajute la propria integrare euroatlantică. La ultimul summit NATO la Bucureşti cererea Ucrainei şi Georgiei să primească planul de acţiuni de aderare la NATO a fost sprijinită de Statele Unite şi câteva ţări central-europene membre ale Alianţei, dar alte membre NATO în frunte cu Franţa şi Germania s-au opus.

--------------------------------

Doamnelor şi domnilor, despre principalele evenimentele ale săptămînii trecute discutăm astăzi prin telefon cu expertul Denis Matveev de la Institutul român pentru pace „Patrir” din Cluj-Napoca, directorul programelor pentru Moldova şi Transnistria. Dle Matveev, dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol a continuat să capteze atenţia opiniei publice. Reperzentanţii celor două părţi s-au reîntîlnit la Odesa, unde au discutat problema căilor ferate, iar ceva mai devreme, la Bender, s-au întîlnit grupurile de lucru pe probleme sociale şi de ecologie. Care ar putea să fie la părerea dumneavoastră primele concluzii ale acestor discuţii?

Denis Matveev: „Cred că aceste consultări sînt un pas pozitiv în direcţia cea bună, pentru că indiferent de faza în care se află procesul de negocieri, problemele populaţiei trebuiesc rezolvate. Iar din cîte înţeleg eu, activitatea acestor grupuri de lucru este îndreptată tocmai spre rezolvarea unor asemenea probleme - cum ar fi activitatea căilor ferate, reînoirea infrastructurii, problemele ecologice şi aşa mai departe. Şi acest lucru este foarte important, pentru ca populaţia să nu rămînă ostatecul conflictului sau ostatecul procesului politic de negocieri”.

Europa Liberă: Dle Matveev, tonul discuţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol pare să fie în general pozitiv şi chiar optimist, deşi deocamdată cele 2 părţi, în mai multe probleme, cum e şi calea ferată, rămîn pe poziţiile vechi. Nu riscă să se împotmolească negocierile abia reîncepute?

Denis Matveev: „Dacă e să vorbim despre negocieri împotmolite sau de lungă durată e suficient să revenim la istoria conflictului. Acum însă există acest aspect pozitiv – formatul în care decurge procesul de pacificare şi procesul prin care se încearcă să fie rezolvat acest conflict în ansamblu - a fost din nou extins, într-o anumită măsură. Negocierile politice nu au fost niciodată suficiente, mai ales dacă ele decurg într-un format îngust - între două instituţii, bineînţeles competente. Este pozitiv faptul că acestui proces se alătură şi comunitatea de experţi, care pot găsi numitorul comun şi care pot să urnească din loc negocierile politice pe probleme concrete”.

Europa Liberă: Dle Matveev, dacă tot vorbim despre măsurile de încredere, prin ce ar putea să contribuie comunitatea de experţi la realizarea lor sau chiar la extinderea spectrului acestor măsuri? Ştiu că săptămîna trecută, la Odesa, Institutul Patrir pe care îl reprezentaţi s-a aflat printre organizatorii unei conferinţe internaţionale, care a avut chiar acest generic: „Rolul comunităţii de experţi în conflictul moldo-transnistrean”. Ce recomandări au răsunat la conferinţă pentru părţile în conflict?

Denis Matveev: „Rolul experţilor în rezolvarea unor probleme concrete, experţi care participă sau nu la activitatea celor 8 grupuri de lucru, rolul mass-media şi al societăţii în ansamblu este să genereze idei noi. Ce se poate face împreună?Ce probleme frămîntă populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului şi pot fi rezolvate, aşa încît oamenii să nu fie nişte ostateci ai conflictului? La întrunirea de la Odesa a comunităţilor de experţi din Chişinău şi Tiraspol, dar şi din Ucraina, România şi Rusia, au răsunat nişte idei foarte interesante. Cum ar fi – deschiderea unor conturi corespondente ale băncilor transnistrene în băncile moldoveneşti, ca măsură de încredere. Sau - ridicarea nivelului de informare al populaţiei, de ambele părţi, cu privire la necesitatea reglementării conflictului, ca această problemă să nu treacă pe un plan secund, aşa cum s-a întîmplat în Cipru. De asemenea, s-a propus simplificarea accesului populaţiei din Transnistria la serviciile medicale asigurate din Moldova. Asemenea idei, pe lîngă ceea ce ţine de drumuri, infrastructură, ajutoare umanitare, sînt foarte importante pentru ca măsurile de încredere să devină ceva real, palpabil, aşa încît populaţia să poată să vadă şi simţi aceste lucruri, să nu rămînem numai la nivelul discuţiilor între experţi şi instituţii de stat. La Odesa a răsunat şi ideea că un lucru pozitiv ar putea fi extinderea formatului de negocieri, care să includă spre exemplu şi parlamentele de la Chişinău şi Tiraspol. Pentru că se ştie, din experienţa internaţională, că un proces de negocieri îngust riscă să fie scos pe necarosabil, deoarece el ar putea să excludă nişte jucători importanţi din societate. Iar dacă vrem să includem în procesul de negocieri, în proiectul unui viitor comun, toate vocile care există în societate, n-ar fi fost rău să ne gîndim şi la partidele politice, pentru că şi conjunctura politică se poate schimba treptat sau chiar în mod radical”.

Europa Liberă: Opinia invitatului emisiunii noastre Denis Matveev de la Institutul pentru pace Patrir din Cluj-Napoca, România, director de programe pentru Moldova şi Transnistria.

--------------------

Pe plan internaţional, săptămîna trecută s-a remarcat prin eforturile mai multor ţări, ale instituţiilor europene şi unor structuri internaţionale de a contracara efectele negative ale scumpirii preţurilor la alimente în ţările sărace. Guvernul britanic a anunţat că este gata să aloce peste 500 de milioane de euro în aceste scopuri, iar Comisia Europeană – 400 de milioane de euro. Comisarul european pentru dezvoltare şi ajutor umanitar, Louis Michel, a declarat, marţi, în Parlamentul European de la Strasbourg că scumpirea alimentelor "poate provoca un dezastru umanitar mondial" şi că pe lînga soluţii pe termen lung este nevoie acum de o "acţiune rapidă". Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, numărul persoanelor care au nevoie de ajutor alimentar a crescut cu 100 de milioane numai în ultimul an, principala cauză a acestei situaţii fiind creşterea preţului la cereale pe plan mondial. Numai în aprilie, preţurile mondiale la orez au crescut cu 26 la sută, iar de la începutul anului – cu aproape 80 de procente. Grîul şi porumbul de asemenea au crescut brusc în preţ. Principala cauză a scumpirii acestor produse este utilizarea lor pe larg, în ultimii ani, la producerea aşa-numitului biocombustibil. Şefa programului mondial pentru alimentaţie al ONU, Josette Sheeran, a declarat, miercuri, că dacă Europa vrea să se îngrijească de ecologie, utilizînd mai mult biocombustibil pentru maşini, atunci ea va trebui să cheltuiască mai mulţi bani şi pentru lupta cu foametea în ţările sărace.

-------------------------

Un raport al Organizatiei Mondiale pentru Alimentatie si Agricultura a plasat Republica Moldova printre 37 de tari ale lumii care se confrunta cu crize alimentare din cauza cresterii preturilor la alimente. Pe această listă au fost incluse 21 de tari din Africa, 10 din Asia si 5 din America Latina. Moldova este singura tara europeana ce necesita urgent ajutor alimentar. Dar ce fac oamenii din regiunea transnistreana, unde in urma secetei din vara trecuta preturile la alimente au crescut cu peste 120 de procente. Relatează, Liliana Barbarosie.

La sediul din Tighina al Crucii Rosii, cateva femei isi primesc coletele cu produse alimentare pe care organizatia umanitara le-a repartizat in aceste zile mamelor cu multi copii, invalizilor si batranilor solitari. Cate 2 kg de orez, hrisca si zahar, cate 3 – de faina de grau si porumb, vreo patru conserve de carne si caţiva litri de ulei vegetal – atat cat sa ajunga pana la urmatoarea recolta, estimeaza donatorii.

Aceasta femeie cu sase copii acasa pe care ii intretine de una singura spune insa ca alimentele ii vor ajunge pe cel mult doua saptamani: „Copii vor sa manance, indiferent daca am sau nu ce le pune pe masa. In aceast an este extrem de dificil. Am o mica gradina, dar n-am luat mai nimic de pe ea. Din putinul de zmeura si capsuni am facut cateva borcane de dulceata. Restul - totul s-a uscat – si cartofii, si morcovii, si varza. Doar ceva rosii am conservat. Cum ne descurcam. Cumparam ce este mai ieftin – paste de calitate inferioara, in loc de unt - margarina mai ieftina”.

Cresterea rapida a pretului la alimente, concomitent cu scumpirea simtitoare a facturilor pentru intretinere, a impins rapid familiile numeroase din regiune la limita saraciei. Multe dintre ele au fost nevoite sa-si modifice obisnuintele alimentare, iar una dintre solutii au devenit marcheturile cu pret redus care vand produse expirate, imi spune Valentina Kozlov, o alta femeie care creste si educa sase copii: „Eu merg des la acest magazin. In acest an am gustat deja castraveti proaspeti. I-am cumparat cu 3 ruble KG. Erau cam vestezi, dar tot mai bine decat nimic. Tot de acolo cumpar chefir cu 20 la suta mai ieftin decat in alte magazine. Este cu termenul expirat, dar poate fi consumat sau utilizat la copt prajituri. Ca pastele sa fie mai gustoase, cumpar scrumbie congelata mai ieftina si o inabus in rola cu ceapa si morcov. Inainte faceam des bors. Dar acum totul este foarte scump, si varza, si sfecla. Inainte de Paste, voi cumpara un cap de porc si voi face ceva din el”.

Dar cea mai critica este se pare situatia batranilor. In regiune, minimul de existenta este de 87 de dolari, iar pensiile abia daca depasesc jumatate din aceasta suma. Cu asa o stare de lucruri, cei mai multi dintre batrani nu-si pot permite sa cumpere produse esentiale.

„Foarte greu e cu mancarea. Sunt asmatica si abia daca imi pot cumpara medicamente. Ma hranesc doar din mila oamenilor. Deputatii ne mai dau colete cu alimente”.

„Copii ne ajuta. Au plecat la munca pe unde i-a dus soarta. Daca nu ne-ar sustine ei, ne-am prapadi. Pensiile sunt mici, serviciile comunale sunt scumpe si mancarea tare s-a mai scumpit”.

Pe lângă scumpirile provocate de seceta, autoritatile orasului recunosc că alimentele sunt atât de scumpe mai ales raportate la venituri – un punct de vedere impartasit si de Alexandra Lobanova, viceprimarul Benderului: „Seceta a avut efectul ei. Dar, pe de alta parte, si pensia este foarte mica – 375 de ruble sau 37-38 de dolari”.

Autoritatile regiunii evita deocamdata sa vorbeasca despre o criza umanitara. Datele cu care opereaza expertii demonstreaza insa contrariul – la o reuniune academica dedicata calitatii vietii, desfasurata recent la Tiraspol mai multi cercetatori au afirmat ca cei mai multi dintre locuitorii regiunii nu pot cumpara nici produsele esentiale, dupa ce preturile au explodat, majorîndu-se cu peste 122 la suta in urma pierderilor din agricultura produse de seceta.

-------------------------

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.