„La Odesa, transnistrenii sunt tratați cu precauție”

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Transnistrenii evită călătoriile în Odesa, unde situaţia rămâne tensionată după violenţele din 2 mai.

După eliminarea vizelor pentru ţările Uniunii Europene, cererea de paşapoarte moldoveneşti în regiunea transnistreană aproape că s-a dublat.

Şi… tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului înalţă poduri culturale.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Vicepremierul Rusiei a îndemnat cetățenii să lupte împotriva fascismului și a oferit sprijinul Moscovei regiunii transnistrene cu ocazia Zilei Victoriei. La parada militară din Tiraspol, la care au participat 2000 de militari, Dmitri Rogozin a spus că „ciuma fascismului” revine și s-ar referit în special la moartea multor cetățeni cu vederi pro-ruse la Odesa. „Rusia va face tot posibilul ca Transnistria să nu fie izolată”, a spus Rogozin. Agenția de știri Novostipmr îl citează pe oficialul rus cu afirmația că „Rusia are rolul de garant al securității și în funcție de evoluții va lua măsuri concrete în această direcție”, am citat.

Avionul vicepremierului rus Dmitri Rogozin a fost obligat să revină la Chișinău după ce Ucraina și România i-au interzis să folosească spațiul lor aerian pentru a reveni la Moscova. Potrivit agenției ruse de știri Itar Tass, avionul lui Rogozin ar fi zburat „doar câțiva kilometri” deasupra Ucrainei, după care a primit ordin să se întoarcă la Chișinău. Ceva mai devreme Rogozin se plângea pe Twitter că România și Ucraina și-au închis spațiul aerian și spunea că data viitoare va zbura la bordul unui bombardier. Surse de la Ministerul de Externe moldovean au spus Europei Libere că după ce aeronava particulară cu care zburase Rogozin s-a întors la Chișinău, demnitarul rus a plecat la Moscova cu un avion de linie. Ministerul român de Externe a criticat declarația lui Rogozin cum că data viitoare va zbura cu bombardierul și a amintit că demnitarul rus se află pe lista celor care au interdicție de intrare în UE din cauza contribuției la agravarea crizei ucrainene.

La Chişinău, mii de oameni, inclusiv veterani de război, au depus flori la Memorialul Eternitatea cu ocazia celei de-a 69-a aniversări a victoriei asupra Germaniei naziste. Au rostit cuvântări premierul Iurie Leancă, președintele Nicolae Timofti și președintele parlamentului, Igor Corman. Opoziția comunistă și socialistă a depus flori separat de putere, organizând și marșuri prin capitală. Majoritatea discursurilor rostite de oamenii politici au subliniat eroismul celor care au luptat în al Doilea Război Mondial și necesitatea de a trăi în pace, indiferent de convingerile politice și apartenența etnică. Politicienii guvernării au marcat însă pe 9 mai și Ziua Europei, menționând recenta liberalizare a vizelor și apropiata semnare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană.

Ambasadorul Ucrainei la Chişinău, Serhi Pirojkov, crede că Tiraspolul reprezintă un pericol atât pentru Moldova, cât şi pentru Ucraina. Într-o intervenţie televizată, relatează agenţia IPN, diplomatul a mai spus că există mai multe şanse, comparativ cu Crimeea, ca Rusia să repete scenariul din Ucraina în Transnistria. Acolo au fost deja ciocniri armate, sunt staţionate forțe militare ruse, iar populaţia este pregătită pentru o eventuală alipire la Rusia, a spus ambasadorul ucrainean. El a adăugat că nu este exclus ca Tiraspolul să trimită emisarii săi în regiunile de sud-est ale Ucrainei pentru a destabiliza situaţia, din care cauză au fost înăsprite controale la frontieră pe segmentul transnistrean. Serhi Pirojkov a infirmat, însă, informaţia vehiculată în presă că un număr de 250 de combatanţi transnistreni ar fi venit în Ucraina pentru a se alătura insurgenţilor.

„Implicaţiile politice, teritoriale şi militare ale crizei din Ucraina au subminat principiile de bază ale dreptului internaţional şi au pus sub semnul întrebării natura parteneriatului politic şi securitatea în Europa” a declarat la Viena, ministrul moldovean de externe Natalia Gherman. Vorbind la reuniunea Consiliului Permanent al OSCE, dna Gherman a mai arătat că există pericolul ca tensiunile din Ucraina să se extindă şi peste graniţă, în Transnistria. În acest context, Natalia Gherman şi-a exprimat speranţa că o nouă rundă de negocieri în format 5+2 va avea loc în iunie, la Viena, şi că de această dată vor începe discuţiile şi despre problemele politice şi de securitate. Priorităţile Chişinăului, în acest moment, sunt situaţia din Zona de Securitate, statutul şcolilor cu predare în limba română şi accesul ţăranilor la terenurile agricole din stânga Nistrului.

Statele Unite au criticat vizita președintelui rus Vladimir Putin în Crimeea recent anexată de Moscova de la Ucraina, numind-o provocatoare. „Vizita a fost provocatoare și nu a fost necesară. Crimeea aparține Ucrainei și noi… nu recunoaștem măsurile ilegale și ilegitime luate de Rusia în această chestiune”, a spus purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat de la Washington, Jen Psaki. Vizita lui Putin în Crimeea, unde a asistat la o paradă militară pe 9 mai, a fost criticată şi de UE, și de NATO, dar şi de alte guverne ale ţărilor membre.

***
Europa Liberă: Ca şi în multe alte oraşe din Ucraina, la Odesa, programul manifestărilor de 9 mai, Ziua Victoriei, a fost redus, de teama unor provocări, festivitățile având loc în condiţii de securitate sporită. Atmosfera în oraş rămâne tensionată, după ciocnirile violente din data de 2 mai, între adepţii Euromaidanului şi activiştii pro-ruşi, soldate, oficial, cu 46 de victime. Alte 48 de persoane au fost date dispărute. Iar 36 de oameni au fost ucişi în timpul incendiului din Casa Sindicatelor, în condiţii încă neelucidate. Odesa este un oraş de importanţă vitală pentru regiunea transnistreană, aflat la numai 100 de kilometri de Tiraspol. Dar, de când au început tulburările în Ucraina şi mai ales după anexarea Crimeii de către Rusia, Kievul a înăsprit controlul pe segmentul transnistrean de frontieră. Violenţele din 2 mai au redus şi mai mult, se pare, numărul doritorilor din Transnistria de a călători în Odesa. După cum a aflat corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova. Relatează, Lina Grâu:

După evenimentele tragice de la Odesa din data de 2 mai, multă lume pleacă din oraș de frică să nu devină o țintă vie. Studenții veniți din alte orașe la studii în instituțiile de învățământ din Odesa au fost lăsați să plece acasă, pentru a reduce probabilitatea unor incidente. Kiril, un tânăr de 19 ani, a revenit la Tiraspol și ne-a povestit de ce preferă să stea o vreme cu părinții:

„În legătură cu situația din Odesa am fost lăsați să mergem acasă. Ne-au dat liber neoficial, dar ne-au spus că studenții din alte orașe pot sta acasă și nu vor fi sancționați pentru absențe. Erau zvonuri precum să unul dintre blocurile Academiei Mecinikov a fost atacat cu cocktailuri Molotov, că a fost aruncată în aer stația de pompare a apei și în consecință jumătate din Odesa nu va avea apă – dar ulterior s-a constatat că era o informație falsă. Nu a fost nimic aruncat în aer. Presiunea apei a scăzut pentru că oamenii au început să-și facă rezerve de apă din cauza acestei dezinformări. Și nici la Academia Mecinikov nu s-a întâmplat nimic.”

Un alt transnistrean, Serghei, lucrează la Odesa deja de mulți ani. Familia sa este în Tiraspol, iar el merge să muncească în cel mai apropiat oraș ucrainean de la malul mării. Zilele trecute el a revenit acasă profund dezamăgit și cu un gust amar după toate cele întâmplate.

„Locuitorii din Transnistria sunt tratați cu precauție. Cei din Odesa spun că ceea ce s-a întâmplat pe 2 mai în oraș a fost organizat de oameni din Transnistria, din Donețk și din Rusia. De fapt, acolo erau și odesiți. Sunt sigur că nu era nimeni din Transnistria. Și nici nu poate fi. Pur și simplu oamenii din Transnistria au avut deja un război, știu ce e asta, ei nici nu se arată pe acolo”.

Serghei spune că pe drumurile care merg către Transnistria sunt foarte puține mașini, iar vama ucraineană la intrarea în Transnistria este practic goală. Posturile amplasate de forțele de autoapărare în apropiere de Odesa au fost distruse.

„Aceste posturi erau amplasate la intrarea în Odesa, la cerc, la intrarea în piața „Km7” și la trecerea pentru bacuri de lângă Iliciovsk. Dacă merge o mașină cu numere transnistrene, aceasta este oprită garantat. Controlează, verifică, percheziționează ca să nu fie niciun fel de arme. Acolo stăteau oameni care semănau cu miliția, dar uniforma era diferită, specială – cu veste antiglonț, în veste de protecție oranj sau verzi, cu pistoale automate. Tot acolo stăteau oameni în civil cu binocluri, bâte sau fără nimic. Când am revenit ieri, toate aceste posturi erau devastate, arse. Nu a rămas nimic – nici măcar un cauciuc, de parcă ar fi aruncat o bombă acolo. Toți sacii sunt împrăștiați și nu mai e niciun om. Cred că este reacția activiștilor pro-ruși”.

Serghei este de părere că gaz pe focul acestor evenimente dramatice se toarnă inclusiv prin informarea nu foarte obiectivă a populației.

***

În locul postului de control al „forţelor Euromaidanului” de la cercul din intrarea în oraşul Odesa, distrus de persoane necunoscute, a apărut un cort, în faţa căruia stau de gardă militari înarmaţi. În plus, intrarea în oraşul Odesa din direcţia pieţei „Kilometrul 7” este păzită acum de două transportatoare blindate şi de soldaţi, transmite agenţia ucraineană „Reporter”. Garda Naţională a preluat controlul şi asupra celorlalte intrări în oraş, unde se află fie posturi ale poliţiei, fie ale „Euromaidanului”. Presa ucraineană mai scrie că săptămâna trecută au fost distruse două posturi ale forţelor de „autoapărare”, în care persoane necunoscute au aruncat cu sticle incendiare. Nimeni însă nu a avut de suferit. Explicaţia activiştilor „Euromaidanului” este că în ajun s-a decis ca în acea noapte să nu stea nimeni de gardă. După incident, activiştii au cerut ajutorul armatei. Pe 25 aprilie, postul de control al „forţelor de autoapărare” de la „Kilometrul 7”, de pe şoseaua spre Ovidiopol, a fost atacat de persoane necunoscute cu o grenadă – şapte persoane au fost rănite, inclusiv un miliţian.

***

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a vizitat Tiraspolul în ciuda recomandării Chişinăului de a nu face acest lucru. Ambasadorul rus Farit Muhametşîn care a fost convocat în ajun la Ministerul de Externe să dea explicaţii, a spus că vizita este una particulară. Însă, la Tiraspol, Rogozin a participat la evenimentele oficiale, dând asigurări de sprijinul constant al Rusiei faţă de regiunea transnistreană. El a participat la darea oficială în exploatare a unei fabrici de beton, construită pe banii Rusiei, şi la ceremonia de transmitere a patru troleibuze cumpărate tot pe bani ruseşti. Europa Liberă a încercat să afle cu ce gânduri şi emoţii au marcat ziua de 9 mai locuitorii oraşului Tiraspol:

„Avem numai emoții pozitive. Amintirile rămân, pentru că bunicii noștri au trecut prin acest al război pentru apărarea patriei, unii și-au lăsat viața acolo. E o zi importantă pentru noi, ne bucurăm că s-a organizat totul destul de bine. Vom merge și în parc să vedem și acolo ce atmosferă e.”

„Bineînțeles că victoria este un eveniment important pentru toată lumea. Și lacrimi, și bucurii, de toate. Noi am participat la lansarea a patru troleibuze donate de Rusia – am fost modele acolo, poza noastră e pe unul dintre troleibuze. Asta a fost sărbătoarea noastră, am fost alături de președinte și de Rogozin. Iar acum mergem acasă.”

„Este o zi foarte importantă pentru noi, pentru că în această zi au fost învinse trupele fasciste și acum suntem în viață datorită veteranilor noștri, datorită bunicilor care ne-au dăruit o viață liniștită.”

„Este o zi în care sunt comemorați eroii din trecut. Iar ceea ce se întâmplă acum în Ucraina sunt lucruri foarte nedorite. La toate monumentele sunt trecute și nume de ruși, și nume de ucraineni – toți au luptat împreună. Iar acum această separare nu e deloc buna.”

„Am o atitudine foarte negativă față de ceea ce se întâmplă în Ucraina, față de ceea ce face puterea de acolo – este foarte urât din partea lor, pentru că mor foarte mulți oameni.”

„Este o zi mare – ziua victoriei. Ziua în care străbunicii noștri au câștigat. Și datorită lor acum trăim și ne bucurăm. Astăzi arătăm că le păstrăm memoria și le comemorăm faptele. Acum ne plimbăm. Au fost la paradă, am depus flori – a fost frumos.”

„Este o sărbătoare, este o victorie pe care trebuie să o sărbătorim neapărat. Bunicii s-au străduit pentru noi, iar noi, cum, să-i uităm? Nu este corect! Și la noi aici a fost nu demult război, și în Ucraina este acum război - și nu înțeleg de ce oamenii fac asta – mi se pare foarte prostesc.”

„Este sărbătoarea marii victorii, când ne amintim de veterani și de cei care ne-au apărat patria. Trebuie să-i ținem minte pentru că de fapt ei nu vor muri atâta timp cât ne vom aminti de ei.”

Europa Liberă: opinii ale locuitorilor din Tiraspol.

***

Europa Liberă: La Chişinău, ziua de 9 mai a fost marcată de putere şi de opoziţie în mod separat, cu drapele și cu panglici diferite, care au ilustrat şi opţiunile lor geopolitice diametral opuse – pro-europene şi, respectiv, pro-ruseşti. Despre avantajele şi dezavantajele celor doi vectori de dezvoltare a ţării, Valentina Ursu a stat de vorbă cu locuitori ai satului Sculeni, situat pe malul râului Prut, la hotarul cu România şi la frontiera Uniunii Europene.
„Noi nici nu am fost gata, nu am fost pregătiți să ne ducem în Europa, de atâta că noi nu trăim ca în Europa. Noi nu avem salariu ca în Europa, noi nu avem pensii ca în Europa.”

„Nici nu putem să spunem în câteva cuvinte cât ne e de greu și cât ne e pe suflet de amărât că lăsăm copiii, plecăm și ne întoarcem, și găsim ce găsim.”

Europa Liberă: Dumneavoastră credeți că apropierea Moldovei de Est sau de Vest schimbă situația?

„Nu pot să vă spun. Vom vedea. Cred că o ieșire va fi.”

Europa Liberă: Contează încotro merge Moldova pentru ca lucrurile să se schimbe în bine?

„Eu nu pot să vă să spun. Eu știu că moldovenii noștri sunt oameni muncitori și sunt prețuiți, că ei iubesc munca. De ce să nu muncească el pe pământul lui, dar să se ducă undeva mai departe? În Europa cea mai săracă a rămas Moldova, cândva Moldova era cea mai înfloritoare.”

Europa Liberă: Ce salariu credeți că ar trebui să aibă un cetățean să zică că viața lui e una decentă?

„Măcar 10 mii de lei, ca să trăiască bine, să nu se ducă nicăieri.”

„Trebuie în Moldova organizate două referendumuri, unul referitor la identitate, să punem punct, odată și pentru totdeauna, întrebării cine suntem și ce limbă vorbim. La al doilea democratic ar fi întrebarea unde plecăm, vectorul: Uniunea Europeană, Uniunea Vamală? Și atunci va fi democrație. La primul și al doilea referendum, poporul va spune că noi suntem moldoveni și vorbim limba moldovenească și vrem în Uniunea Euroasiatică.”

Europa Liberă: Suntem oameni care au convingeri că ei trebuie să ajungă cu țara în Uniunea Europeană.

„Aceștia reprezintă cel mai mic procent și acei care sunt la conducere sunt plătiți de Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, cei care locuiți aici, în apropierea hotarului Uniunii Europene beneficiați de acest mic trafic la frontieră.

„Avem micul trafic, dar nu am fost niciodată în România. Mulți care nu lucrează circulă încolo cu produse, cu una, cu alta și își fac de o mâncare.”

Europa Liberă: Și dacă s-a ridicat regimul de vize, veți merge în spațiul Uniunii Europene?

„Pot să plec, la fiică nu am fost.”

Europa Liberă: Lumea aici se mai împarte între cei care vor cu Estul și cei care vor cu Vestul?

„Unul vrea acolo, altul vrea în partea aceasta. De exemplu, eu vreau și încolo, și încolo liber să plec, să nu îmi interzică ori încolo, ori încolo, că am frate în Iakutia, trăiește acolo. Alții care lucrau în Rusia, la care le-au pus interdicție încotro să plece?”

Europa Liberă: Sunteți favorizați că locuiți aici?

„În sat îmi pare bine că trăiesc. Satul e frumos. Dar în Europa nu am de gând să mă duc.”

Europa Liberă: Moldova unde trebuie să meargă, cu cine să meargă?

„Nu știu. După părerea mea, cum am trăit așa să trăim.”

Europa Liberă: Cum să trăiți?

„Dar cum să trăim? Așa cum a fost: vrei te duci, vrei vii. Dar Europa nu cred că ne va duce la bine. În primul rând, se vor ridica prețurile, noi și așa suntem săraci, vai de capul nostru.”

„Drumul este unul – în Europa.”

Europa Liberă: Aici, la Sculeni, am discutat cu foarte multă lume care zice că era mai bine cu Rusia.

„Nu a fost, în niciun caz. Trebuie deschise parantezele, de atâta avem azi cel mai scump gaz din Europa la noi în țară, în Moldova, și alte chestii. De atâta ne-au blocat vinurile, fructele, legumele. Nu, aceasta e o eroare, oamenii nu sunt informați.”

„În 20 de ani, dacă Rusia așa de tare ne dorea, puteau să ne facă un preț atractiv la gaze, puteau să facă piața mai deschisă pentru produsele din Moldova. Cum nu le place ceva, procedează ca fata cea mare: mi-am luat peticuțele și am plecat acasă, nu vreți să veniți cu noi – vă închidem… Toată lumea știe ce se face. Cred eu că Uniunea Vamală și CSI-ul trebuie lăsate în istorie. Trebuie de mers înainte, numai în Europa!”

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor satului Sculeni.

***

Europa Liberă: Cel mai vizibil poate rezultat al apropierii Moldovei de Uniunea Europeană este anularea vizelor pentru cetăţenii moldoveni, produsă pe 28 aprilie. Posibilitatea de a călători liber în Europa cu un paşaport biometric moldovenesc i-a ademenit însă cu mult înainte şi pe mulţi locuitori ai regiunii transnistrene. Numărul de cereri pentru obţinerea cetăţeniei Moldovei sau a unui paşaport biometric aproape că s-a dublat în ultimul an. Revine la microfon, de la Lina Grâu.

Autoritățile de la Chișinău anunță că după liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană practic s-au dublat cererile de pașapoarte biometrice și acte moldovenești venind din partea locuitorilor regiunii transnistrene. Declarații în acest sens a făcut șeful Biroului pentru Reintegrare din cadrul Guvernului de la Chișinău, George Balan:

„În ultima perioadă, odată cu liberalizarea circulației în UE, am observat practic dublarea adresărilor față de anii trecuți a numărului de solicitanți care se adresează pentru perfectarea actelor moldovenești din sistemul național de pașapoarte. Interesul față de acest proces de integrare europeană e destul de mare și în regiunea transnistreană.”

George Balan a declarat, în cadrul unei prelegeri ținute recent la Universitatea din Cahul, că după estimarea Chișinăului marea majoritate a locuitorilor din regiunea transnistreană sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Potrivit lui, statisticile prezentate de administrația de la Tiraspol majorează intenționat numărul de locuitori ai regiunii, pentru a mușamaliza proporțiile reale ale exodului de populație:

„În regiunea transnistreană, după așa-numita statistică transnistreană, locuiesc circa 500 mii de persoane. În realitate, după estimările noastre, acolo locuiesc circa 380-400 mii de locuitori, dintre care marea majoritate dețin cetățenia moldovenească. Și în prezent noi avem circa 300 mii cetățeni cu acte în regulă în regiunea transnistreană. Federația Rusă are în jur de 180 mii, iar Ucraina are 80-90 mii de cetățeni în Transnistria. Dacă plusăm aceste cifre, vedem că suma e destul de mare și depășește numărul populației, din simplul motiv că populația din regiunea transnistreană preferă să aibă două-trei-patru pașapoarte, în funcție de direcția deplasării.”

Foarte multe persoane din regiunea transnistreană au plecat. La ultimul recensământ din URSS, din 1989, numărul populației din regiunea transnistreană era de 790 mii. Vă dați seama că după 1989 până în prezent, chiar și după statistica transnistreană, numărul populației s-a redus mult, până la 500 mii.

Unul dintre interlocutorii mei, Ion Iorga, primarul satului Vadul lui Isac din raionul Cahul, este de părere că liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni va aduce beneficii și regiunii transnistrene, dovadă fiind interesul ridicat al oamenilor de acolo față de pașapoartele biometrice.

Ion Iorga: „Populația din Transnistria are interes pentru pașapoartele biometrice moldovenești și socot că asta e un lucru bun.

Eu de exemplu am fost anul trecut în Polonia – o țară care a avut un nivel de viață aproape ca la noi și unde într-un timp foarte scurt sunt niște schimbări foarte vizibile. Nivelul de trai al populației s-a schimbat, drumurile sunt foarte bune, este infrastructură, lucruri care bucură ochiul și fac viața omului mai fericită. Și asta e foarte important pentru fiecare om, indiferent din ce țară este.

Și cred că oamenii din Transnistria, ieșind peste hotar și făcând comparație dintre situația noastră, a lor și cea din UE, vor înțelege lucrurile acestea mai ușor.”

Europa Liberă: Deci, credeți că liberalizarea vizelor din 28 aprilie e un lucru bun?

Ion Iorga: „Da, cred că este un lucru foarte bun, pentru că orice pasăre care o ții în colivie, chiar dacă o hrănești foarte bine, când se scapă la libertate, unde știe că va mai răbda și foame uneori, nu se mai întoarce înapoi. Așa că eu cred că libertatea asta va schimba foarte multe lucruri. În sensul că populația va cere schimbări în așa fel încât nivelul nostru de trai să corespundă cu cel al oamenilor din UE.”

Europa Liberă: Am discutat despre beneficiul călătoriilor fără vize în UE și cu Dumitru Zagorschi, funcționar din cadrul Primăriei Cahul. Acesta ne-a spus că autoritățile trebuie să pună un accent mai mare pe informarea populației, inclusiv a oamenilor din regiunea transnistreană, despre ce avantaje pot aduce călătoriile fără vize în Uniunea Europeană.

Dumitru Zagorschi: „În primul rând, este un avantaj foarte mare că copii noștri n-o să mai plătească bani enormi firmelor-fantome care iau bani grei pentru acte. Și este corect că tinerii care au viziuni pro-europene sunt foarte mulțumiți de ceea ce a obținut Guvernul.”

Europa Liberă: Această realizare este de natură să facă mai atractiv malul drept al Nistrului pentru oamenii din Transnistria?

Dumitru Zagorschi: „Când nivelul de trai în Moldova va fi mai ridicat și mai bun față de cel din Transnistria oamenii vor începe să se gândească. Eu știu foarte bine cum trăiesc cetățenii moldoveni din Transnistria – nu este adevărat că nivelul de viață acolo este mai ridicat. Eu am o soră în Transnistria și știu că e foarte greu de trăit acolo. Dar atunci când va fi nivelul foarte ridicat în Moldova, vor crește și pensiile, și salariile, atunci nu va mai avea nicio pârghie Federația Rusă de a dezinforma cetățenii din stânga Nistrului – ei vor veni pe malul drept și se vor convinge singuri că aici este mai bine și trebuie de mers cu Moldova și de integrat în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Ce poate să ofere Uniunea Europeană Republicii Moldova în așa fel încât și Transnistria să vrea să vină în Moldova și în UE?

Dumitru Zagorschi: „În primul rând, mulți nu sunt la curent că acolo sunt valorile europene, acolo este civilizație. Noi, generația mai în vârstă, avem o altă mentalitate, suntem educați în stil sovietic. Dar tineretul de astăzi, ei majoritatea înțeleg foarte bine ce înseamnă să aibă acces la valorile europene. Tot așa, și părinții copiilor din stânga Nistrului pur și simplu nu sunt la curent, nu sunt informați.”

Europa Liberă: opinii, consemnate de Lina Grâu.

***

Europa Liberă: Înţelepţii vorbeau încă din vremi străvechi despre puterea uriaşă a muzicii, de care depinde nu numai vindecarea sufletului şi a corpului uman, dar şi înflorirea sau decăderea unor ţări şi chiar civilizaţii, în funcţie de stilul muzicii audiate. Muzica ce vibrează în armonie poate crea şi un spaţiu al armoniei, în care se pot manifesta nestingherit binele, frumosul şi adevărul. Inspiraţi de această străveche înţelepciune, câţiva tineri muzicieni de pe ambele maluri ale Nistrului au pornit la drum. Cu ce scop? Mai multe aflăm de la Tamara Grejdeanu:

Spectacolul muzical de la Chişinău dedicat Zilei Europei aduce în premieră pe scenă tineri solişti care vor interpreta din creaţia lui Mozart, Beethoven şi Strauss. Unul din ei este Valeriu Sonin din Râbniţa. El a fost profesor de muzică iar prin evoluţia la acest spectacol marchează primii paşi pe scena mare.

Tânărul solist de operă împreună cu alţi cântăreţi sunt participanţi ai unui proiect cultural ce presupune 10 concerte organizate pe parcursul unui an, pe ambele maluri ale Nistrului.

Muzicologul Irina Martîniuc, directoarea proiectului, spune că pregătesc numere în care tinerii talentaţi cântă alături de solişti experimentaţi. Iar podurile de încredere peste Nistru – o ţintă a proiectului, se construiesc la repetiţii şi în timpul evoluţiilor comune:

„Încercăm să facem şi nişte numere muzicale care sunt interpretate de interpreţi de pe ambele maluri ale Nistrului. Este un experiment foarte interesant şi foarte important. La fel şi dansuri, facem dansuri care sunt interpretate de copii, de exemplu din Tiraspol şi din Chişinău; astfel am prezentat programul la Bazarul Internaţional. La toate aceste evenimente, şi cu copii, şi cu orchestre clar că ei fac legături, nu numai oficiale, dar şi de prietenie.”

Până acum au fost organizate cinci astfel de concerte la Chişinău şi cinci la Tiraspol, Râbniţa şi Bender. Cel prilejuit de Ziua Europei, dă startul unei alte runde de zece concerte.
Hubert Duhot, manager de proiecte la Delegaţia Uniunii Europene, care oferă sprijinul financiar este de părere că asemenea iniţiative, apolitice, fortifică spiritul de încredere şi ajută la promovarea tinerilor artişti de pe cele două maluri ale Nistrului: „Sunt două elemente importante în acest proiect. În primul rând este un proiect cultural, despre muzică şi acesta demonstrează că prin artă, sport şi cultură se creează poduri mult mai clare decât avem impresia când vedem doar situaţia politică, şi este important că noi încercăm să promovăm aceste poduri. Al doilea element care este important pentru noi este că acest proiect este implementat de tineri.”

Pe parcursul unui an, mulţi dintre tinerii implicaţi în proiect au reuşit să pună temelia unei cariere profesionale, remarcă muzicologul Irina Martîniuc. În cadrul spectacolelor se face un schimb de orchestre iar elevii de la Colegiul de muzică din Tiraspol au posibilitatea să evolueze pe scena Filarmonicii Naţionale, acesta lucru însemnând şi o portiţă deschisă spre afirmare: „Am încercat să selectăm cei mai talentaţi copii din regiunea transnistreană şi să-i ajutăm, să-i promovăm. Trei copii care cântă la flaut au participat la concursul „Zlata Tkaci” în decembrie şi au devenit laureaţi, deci prin asta le-am deschis şi drumul spre Europa deoarece după ce au câştigat premii la concursul naţional deja pot să participe la concursuri internaţionale în mai multe ţări europene.”

Organizatorii constată că eficienţa reală a proiectelor de promovare a încrederii între locuitorii celor două maluri ale Nistrului poate fi apreciată după încheierea proiectelor.

Ataşatul diplomatic, Hubert Duhot spune că expertiza programelor desfăşurate în zona de securitate arată că în multe cazuri se încheagă parteneriate de lungă durată: „Noi vedem că proiectele pe care noi le-am susţinut, în mod special proiecte culturale şi proiecte sociale continuă şi după ce ajutorul Uniunii Europene se termină. Legăturile dintre cele două maluri ale Nistrului există şi după finalizarea proiectelor oficiale, ceea ce pentru noi este un semnal foarte pozitiv.”

Pe lângă domeniul cultural, unde la dezvoltarea aptitudinilor artistice sunt implicaţi peste 100 de copii şi tineri, şi 400 de profesori, programul măsurilor de promovare a încrederii are activităţi în alte cinci domenii: de dezvoltare a afacerilor, de renovare a infrastructurii sociale, precum şi în domenii ce vizează sănătatea cetăţenilor şi mediul înconjurător .

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.