Linkuri accesibilitate

Tiraspolul cere din nou ajutorul Moscovei



Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Cetăţenii Republicii Moldova ar putea călători fără vize în Europa deja din vara acestui an. Tiraspolul cere din nou ajutorul Moscovei pentru a putea preveni ceea ce numeşte consecinţele apropierii Moldovei de Uniunea Europeană. Şi… conturile liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol cu predare în grafie latină au fost deblocate, după vizita reprezentantului special al noii preşedinţii a OSCE.

***

Europa Liberă: Un anunţ important pentru locuitorii ambelor maluri ale Nistrului l-a făcut, zilele trecute, l-a Chişinău, o raportoare a Parlamentului European, responsabilă de dosarul liberalizării vizelor pentru cetăţenii moldoveni. Eurodeputata slovenă Tanja Fajon a prezentat un calendar optimist şi a spus că ar dori ca vizele să poată fi abolite deja în luna iulie a acestui an, dacă Parlamentul European și țările Uniunii Europene reușesc să parcurgă toate procedurile, dacă reușesc să ajungă la o decizie politică între ele și dacă guvernul moldovean demonstrează mai departe că luptă contra corupției și crimei organizate. Despre declaraţiile făcute la Chişinău, mai multe în relatarea Allei Ceapai. Relatează, Iulia Mihailov:

Apreciind că Republica Moldova este prima ţară din Parteneriatul Estic care a reuşit să îndeplinească toate condiţiile tehnice pentru liberalizarea regimului de vize, raportoarea Parlamentului European, Tanja Fajon, a spus că va fi foarte bucuroasă să recomande instituţiilor europene anularea acestui regim.

Tanja Fajon
Tanja Fajon
Tanja Fajon a spus că urmează să recomande Comisiei specializate pentru libertate, securitate şi justiţie pentru vot raportul privind liberalizarea vizelor pentru moldoveni, precizând ca are de gând să îl depună în ziua de 12 sau 13 februarie.

Ulterior va recomanda dezbaterea şi votarea acestuia în plenul Parlamentului European până la finele lunii martie. Tanja Fajon a menţionat însă că adoptarea finală a decizie urmează a fi conformata unor proceduri specifice aplicate de Consiliul UE.

Mai mulți analiști au tălmăcit precauția expertei drept aluzie la lipsa unei unanimităţi sigure printre ţările membre ale UE.

Cu toate acestea, Tanja Fajon şi-a exprimat speranţa că Consiliul European va da undă verde regimului liberalizat de vize pentru cetățenii moldoveni, vizele urmând să fie abolite din luna iulie:

„Dacă totul merge bine atunci Consiliul European trebuie să-şi dea acordul în mod oficial şi definitiv. Dacă totul decurge conform planului putem avea o asemenea decizie privind abolirea vizelor înaintea alegerile europene de la 25 mai. Dar acesta este un scenariu optimist şi foarte ambiţios. Multe depind desigur şi de Republica Moldova .”

Tanja Fajon a atenționat că Parlamentul European va continua să monitorizeze punerea în practică a reformelor şi a condiţiilor prevăzute în planul de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize:

„Moldova a reuşit realizarea tehnică a criteriilor prevăzute în foaia de parcurs, însă rămâne implementarea acestora. Noi derulăm un proces continuu în ceea ce priveşte implementarea acestor criterii, cum ar fi, de exemplu, combaterea corupţiei, a crimei organizate. Pe moment urmărim implementarea criteriilor în Moldova, dar mai trebuie să finalizăm munca în instituțiile europene și să avem o înțelegere politică.”

Tanja Fajon a ţinut să amintească că pe lângă multele beneficii, cum ar fi facilitarea contactelor politice, economice şi culturale, abolirea vizelor prevede şi anumite limitări, în special dreptul de a munci sau de a solicita cetăţenie în ţările Uniunii Europene.

Despre beneficiile regimului liberalizat de vize pentru cetăţenii moldoveni raportoarea Parlamentului European a vorbit vineri şi în Transnistria, unde s-a întâlnit cu şefa diplomaţiei de la Tiraspol Nina Ştanski.

Reamintim că la 27 noiembrie 2013 Comisia Europeană a propus liberalizarea regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată în spaţiul Schengen pentru cetăţenii Republicii Moldova posesori ai paşapoartelor biometrice.

Oficialitățile de la Chișinău au prognozat în repetate rânduri abolirea regimului de vize pentru toți cetățenii Moldovei spre finele primului semestru al anului curent.

***

Europa Liberă: Aşa cum tocmai am auzit, raportoarea Parlamentului European a vizitat şi Tiraspolul, unde le-a vorbit reprezentanţilor administraţiei transnistrene despre avantajele imense pe care le poate aduce libertatea circulaţiei pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, de pe ambele maluri ale Nistrului, prin facilitarea contactelor politice, economice şi interumane.

Agenţia oficială din Tiraspol „Noutăţi – Transnistria” transmite că la întâlnirea cu Tanja Fajon, şefa diplomaţiei din regiune Nina Ştanski, a spus că libertatea circulaţiei rămâne una din cele mai sensibile teme în dialogul cu Chişinăul şi a deplâns faptul că locuitorii nerecunoscutei republici se confruntă cu numeroase restricţii. Totodată, Nina Ştanski a contrazis-o pe Nina Fajon în afirmaţia că apropierea Moldovei de Uniunea Europeană ar putea să contribuie la reglementarea conflictului transnistrean. Dimpotrivă, în opinia şefei diplomaţiei din Tiraspol, aspiraţiile pro-europene ale Moldovei ar fi complicat soluţionarea vechilor probleme şi ar fi dus la apariţia unor probleme noi în relaţiile dintre părţile în conflict.

***

Tanja Fajon
Tanja Fajon
Europa Liberă: Şi tot săptămâna trecută, Sovietul suprem de la Tiraspol a lansat un nou apel către Duma de Stat a Federaţiei Ruse în care îi cere să ia măsuri pentru a preveni ceea numeşte drept o nouă blocadă economică din partea Moldovei şi a Uniunii Europene.

În apelul lor, aleşii locali îşi exprimă îngrijorarea faţă de presupusele efecte negative ale semnării, anul acesta, a Acordului de asociere şi a celui de creare a unei Zone de comerţ liber între Moldova şi Uniunea Europeană. Tiraspolul susţine că liberalizarea comerţului cu Uniunea Europeană va dăuna profund economiei transnistrene, va duce la înăsprirea cerinţelor pentru întreprinderi, scăderea productivităţii şi, respectiv, creşterea tensiunilor sociale. Sovietul suprem îi cere, prin urmare, Dumei de la Moscova să prevină, citez, „o posibilă catastrofă umanitară”. Parlamentului rus i se mai cere să sprijine pe toate căile un amplu program de stabilizare socială şi economică a Transnistriei.

Să adăugăm că, de partea cealaltă, Chişinăul şi Bruxellesul fac trimitere la studii independente care arată că liberalizarea comerţului dinte Moldova şi Uniunea Europeană ar putea contribui, în perioada imediat următoare, la creşterea Produsului Intern Brut şi, între altele, la ieftinirea mai multor produse de import europene, datorită eliminării taxelor.

***

Europa Liberă: Conturile Liceului Lucian Blaga de la Tiraspol, aflat în subordinea Chişinăului, au fost deblocate, a anunţat directorul liceului Ion Ioncev. Vestea bună a venit la sfârşitul săptămânii trecute, la numai o zi după vizita, la Chişinău şi Tiraspol, a reprezentantului special al preşedinţiei elveţiene şi sârbe a OSCE, ambasadorul Radojko Bogojević. Conturile liceului fuseseră blocate de administraţia transnistreană la începutul lunii trecute. De fapt, vizita înaltului demnitar OSCE a survenit într-un moment de maxim al tensiunilor dintre Chişinău şi Tiraspol. KGB-ul transnistrean a cerut, pe 22 ianuarie, evacuarea în decurs de o lună a Comisariatului de poliţie şi a oficiului teritorial al întreprinderii de stat „Registru” de la Bender. „Chişinăul nu recunoaşte mesaje ce reprezintă ultimatumuri din partea unor structuri din stânga Nistrului”, a fost replica viceprim-ministrului pentru Reintegrare, Eugen Carpov, la declaraţia autorităţilor transnistrene. Detalii de la conferinţa de presă comună a celor doi oficiali, de la Diana Răileanu. Revine la microfon, Iulia Mihailov:

Eugen Carpov
Eugen Carpov
Vicepremierul Eugen Carpov a evitat să spună dacă Chişinăul ia în calcul o eventuală operaţiune de evacuare cu forţa a poliţiştilor şi instituţiilor moldoveneşti de la Tighina pusă la cale de administraţia de la Tiraspol, urmare a cererii ultimative invocate în comunicatul difuzat de KGB-ul de la Tiraspol:

„Noi nu recunoaştem mesaje care reprezintă ultimatumuri din partea unor structuri din stânga Nistrului. Situaţia în zona de securitate este reglementată de anumite documente care au fost semnate şi convenite pe parcurs. Există instituţii, structuri, mecanisme, care sunt responsabile pentru dirijarea situaţiei din zona de securitate. În primul rând, este Comisia Unificată de Control, în al doilea rând, este Comandamentul Militar Unit al Forţelor de Pacificare. Aceste autorităţi trebuie să ia decizii. Subiectul se află pe agendă”, este declaraţia viceprim-ministrului, Eugen Carpov.

Cumpănit în declaraţii a fost şi preşedintele în exerciţiu al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, ambasadorul Radojko Bogojevic, spunând că, deşi o asemenea chestiune depăşeşte împuternicirile mandatului său, va face tot ce îi stă în puteri pentru a clarifica situaţia.

„În calitate de reprezentant special al preşedinţiei elveţiene şi sârbe a OSCE sper pe parcursul următorilor doi ani să contribui la menţinerea viabilă a negocierilor în formatul „5+2” şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Ne propunem să menţinem pacea, dialogul politic între ambele părţi şi, respectând integritatea teritorială a Republicii Moldova, să găsim o posibilitate pentru a decide statutul special pentru regiunea transnistreană.”

Radojko Bogojevic a avut o întrevedere şi cu preşedintele Nicolae Timofti. Şeful statului şi-a exprimat speranţa că în viitorul apropiat lucrurile se vor schimba în bine. „Prefer să vorbesc direct şi vreau să vă spun că până la moment s-a lucrat foarte mult în formatul „5+2”, contribuţia OSCE în mişcarea lucrurilor spre bine fiind esenţială. Cu regret însă rezultatele aşteptate nu au venit”, a conchis preşedintele Timofti.

Mai mulţi analişti de la Chişinău au îndemnat autorităţile moldovene să dea dovadă de maximă prudenţă în dialogul cu Tiraspolul, calificând cele mai recente acţiuni şi declaraţii ale liderilor transnistreni drept „suspicioase”, constituind prologul unor complicaţii greu de anticipat.

***

Europa Liberă: Aşadar, ce ar putea urma după ultimatumul KGB-ului transnistrean? Întrebare pe care colegii mei Alexandru Canţîr şi Liliana Barbăroşie i-au adresat-o analistului politic şi editorialistului de la „Ziarul Naţional”, din Chişinău, Nicolae Negru:

Nicolae Negru
Nicolae Negru
Nicolae Negru: „Au mai fost cereri de acest fel. Demult vrea Tiraspolul ca R. Moldova, Chişinăul, să retragă poliţia din oraşul Tighina/Bender, dar acum sunt alte circumstanţe, sunt alte condiţii. Acum, desigur, că această insistenţa cu care Tiraspolul vrea ca R. Moldova să evacueze poliţia atrage atenţia, ea pare suspicioasă, cu atât mai mult că Tiraspolul nu aminteşte despre faptul că poliţia moldovenească se află la Tighina în concordanţă cu Acordul de încetare a focului semnat în 1992 între Mircea Snegur şi Boris Elţin şi aflarea poliţiei acolo e stipulată prin acest acord: 100 de poliţişti ai Chişinăului şi 100 de miliţieni ai Tiraspolului.

Mai sunt aici şi alte circumstanţe. Situaţia din Ucraina ne poate pune pe gânduri şi pe urmă ne pot pune pe gânduri anumite acţiuni care se întreprind în legătură cu semnarea de către R. Moldova, adică posibila semnare de către R. Moldova a Acordului de Asociere cu UE.”

Europa Liberă: În plus, mai e şi stabilit un termen de care nu-mi amintesc să fi fost stabilit atât de clar, tranşant anterior. „Tiraspolul se pregăteşte de război?” – vă întrebaţi într-un editorial publicat ieri în „Ziarul Naţional”. Dacă există temeiuri clare că asta se intenţionează, eventual pe fundalul riscului unui război civil în Ucraina, ce poate avea la îndemână Chişinăul pentru a nu lăsa situaţia să degenereze?

Nicolae Negru:
„Ar părea absurd într-un fel sau imposibil ca Tiraspolul să meargă la un război, să se pregătească de un război, dar dacă ne uităm prin jur mai vedem şi alte acţiuni pe care le-a întreprins Rusia de exemplu în relaţiile cu Georgia, sau chiar acţiuni pe care le-a întreprins în Ucraina atunci când a vrut să oprească Ucraina să nu semneze acest acord de asociere.

Cred că noi trebuie să privim lucrurile cu luciditate, cu detaşare şi să nu ne îmbătăm cu apă rece. E posibil la un moment dat să fie organizate nişte provocări şi dacă încep aceste provocări, înseamnă că semnarea Acordului de Asociere poate fi pusă sub semnul întrebării.

Să ne amintim că au loc şi alte acţiuni în raioanele de sud ale Republicii Moldova, chiar acest referendum al cărui rost nu prea poate fi înţeles. Şi iarăşi este implicată Rusia. Pe urmă mai avem informaţii că totuşi Tiraspolul a introdus la Tighina nişte soldaţi, Chişinăul a cerut retragerea lor, e vorba despre o unitate a cărei destinaţie nu se prea cunoaşte.

La sfârşitul lunii septembrie reprezentantul Chişinăului în Comisia Unificată de Control a cerut retragerea acestei unităţi şi Tiraspolul a spus că e vorba de nişte intendenţi, o unitate oricum a cărei destinaţie nu este clară. De aceea eu cred că Chişinăul trebuie să fie foarte vigilent şi să nu se lase provocat. Desigur că ar putea exista asemenea provocări, dar pe de altă parte Chişinăul trebuie să atragă atenţia opiniei publice atât din dreapta, cât şi din stânga Nistrului, cât şi a garanţilor procesului de pacificare, a observatorilor, mă refer la UE, la SUA. Deci, Chişinăul trebuie să dea larma în legătură cu această situaţie neobişnuită.”

Europa Liberă: Comunicatul securităţii de la Tiraspol nu spune nimic de acţiunile de mai departe în cazul unui refuz. Cât de verosimilă vi se pare perspectiva ca după 22 februarie poliţia şi alte instituţii moldoveneşti să fie scoase cu forţa?

Nicolae Negru:
„Nu pare neverosimil, pentru că dacă citim cu atenţia această declaraţie a acestui aşa-zis KGB vedem că retorica este foarte agresivă, vedem că e vorba de o propagandă de război de fapt: Chişinăului i se încriminează că ar destabiliza cu rea-intenţie situaţia din zona de securitate, că ar fura oameni, că ar organiza provocări. Se face trimitere la o „informaţie” veridică pe care KGB-ul ar fi obţinut-o prin spionaj, i se reproşează Chişinăului montarea unor fortificaţii în localităţi care, chipurile, nu ar aparţine republicii Moldova, dar s-ar afla temporar sub jurisdicţia republicii Moldova. Deci, e vorba despre un fel de pretenţie teritorială a Tiraspolului faţă de Chişinău şi această retorică nu poate să nu ne alarmeze.

În mod evident populaţia transnistreană, dar şi a Republicii Moldova este pregătită de ideea unui viitor război cu Republica Moldova.”

Europa Liberă: Pare alarmist şi incredibil, dar - judecând după precedentele istorice cu Bender (Tighina) la 1992 - probabil nu-i mare lucru să se întâmple ceva acolo, mai ales în contextul atât de tensionat al regiunii. Pe ce poate miza R. Moldova pentru a face faţă unor eventuale provocări armate?

Nicolae Negru:
„Apropo, tot din istorie trebuie să ştim că cu asta a început în 1992 - cu încercarea separatiştilor de a scoate poliţia legală din Tighina, din Bender.

Iar despre acţiunile Chişinăului, în primul rând eu cred că el ar trebui să ceară explicaţii de la Federaţia Rusă ea este garantul, şi l-a asumat, şi tot timpul spune că e vorba de o misiune eficientă de pacificare. Şi, a propos, aceasta este şi acuzaţia Tiraspolului la adresa Chişinăului că ar vrea să torpileze acest format de pacificare în care participă Chişinăul, Tiraspolul şi Moscova, iar Moscova are chiar rolul hotărâtor în acest proces. Deci, ar fi şi o diversiune împotriva acestui proces.

Prin urmare, Moscova trebuie întrebată de ce nu reacţionează la astfel de declaraţii ale Tiraspolului. Şi Moscova, având această responsabilitate, şi morală, şi juridică, pe care şi-a asumat-o, trebuie să dea un răspuns. A propos, azi se va organiza summit-ul UE/Rusia şi ar fi un prilej ca domnul Putin să fie întrebat ce are de gând să facă, ce întreprind separatiştii de la Tiraspol, de ce se comportă în felul acesta provocator. Pentru că e provocator. Poate că ei şi aşteaptă ca Chişinăul să se lase provocat şi consecinţele ar putea desigur să fie foarte neplăcute.”

Europa Liberă: Răspunsul Federaţiei Ruse ar fi probabil previzibil: Moscova susţine mereu că respectă integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova. Altminteri, şeful Inspectoratului General de Poliţie (IGP), Ion Bodrug, a declarat că organele de forţă şi de anchetă subordonate autorităţilor constituţionale de la Chişinău „vor rămâne în oraşul Bender atât timp cât Comisia Unificată de Control (CUC) îşi va exercita atribuţiile”. Delegaţia Chişinăului în CUC de asemenea a difuzat o declaraţie în care spune că „va întreprinde şi pe viitor toate măsurile necesare pentru aplicarea mecanismelor prevăzute de acordurile relevante şi va continua să sensibilizeze organismele internaţionale asupra situaţiei”. Suficientă reacţie din partea Chişinăului şi doar la acest nivel?

Nicolae Negru:
„Eu zic că nu e suficientă reacţia, fiindcă nimeni nu cunoaşte această reacţie. În CUC s-a încercat discutarea acestei chestiuni, dar, iarăşi din declaraţia reprezentantului nostru, am înţeles că partea rusă a fost de partea transnistrenilor, deci nu a fost de acord cu discutarea acestei probleme. Prin urmare, trebuie problema scoasă din cercul acesta al CUC şi trebuie să audă toată lumea, să înţeleagă ce se întâmplă. Pentru că după mine este organizată o provocare.

Dacă Tiraspolul va insista să scoată poliţia în acest termen de o lună, a propos peste o lună se încheie şi Olimpiada de la Soci, şi Moscova va avea atunci mâinile dezlegate, opinia publică trebuie să fie atentă la ceea ce se întâmplă acolo. Şi observatorii, garanţii procesului de pace.”

Europa Liberă: Revenind la lucrurile parcă ştiute sau previzibile: complicaţii crescânde pe măsură ce se produce integrarea în UE. O întrebare rezonabilă: dacă R. Moldova se pomeneşte atrasă în vreo formulă de tensiuni, va mai putea rămâne un potenţial partener asociat al UE?

Nicolae Negru:
„UE va trebui să clarifice cine a tensionat situaţia. Dar dacă R. Moldova va răspunde la nişte provocări, ea ar putea figura acolo, la Bruxelles, drept un partener nesolid, drept un partener care se dedă unor acţiuni, să zicem aşa, neconforme cu relaţiile de bună, vecinătate, neconforme cu relaţiile civilizate.”

Europa Liberă: Opinia analistului politic şi editorialistului de la „Ziarul Naţional”, din Chişinău, Nicolae Negru.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG