vineri, septembrie 19, 2014 Ora Locală 14:47

Dialoguri transnistrene

Transnistria fără buget

Criză politică pe timp de criză financiară. Invitaţii ediţiei: analistul politic Anatol Ţăranu şi vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov.

x

Multimedia

Audio
Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
 
Întreprinderile transnistrene vor plăti cu aproape 70 la sută mai mult pentru gazele naturale ruseşti. Scumpirea însă nu acoperă nici trei sferturi din preţul de achiziţie şi nu vizează populaţia. Majorarea tarifelor s-a făcut prin decizie de guvern, pentru că Transnistria a intrat în noul an fără buget şi cu noi tensiuni între administraţia lui Evgheni Şevciuk şi Sovietul suprem. Cum a fost anul 2012 pentru negocierile privind soluţionarea conflictului transnistrean şi ce perspective se profilează în 2013? Invitaţii ediţiei: analistul politic Anatol Ţăranu şi vicepremierul moldovean pentru reintegrare Eugen Carpov.
 
***
 
Aşadar, regiunea transnistreană a intrat în noul an fără buget. La sfârşitul lui decembrie, guvernul de la Tiraspol şi-a retras din Sovietul suprem proiectul bugetului pentru anul 2013, motivând că deputaţii, prin modificările operate, ar fi denaturat esenţa legii. Cu toate acestea, aleşii transnistreni au ignorat gestul guvernului şi au aprobat bugetul în ultima lectură. Liderul administraţiei Evgheni Şevciuk însă nu l-a acceptat, iar la indicaţia sa guvernul a elaborat un buget provizoriu pentru primul trimestru despre care s-a grăbit să spună că nu va afecta în nici un fel plăţile sociale. L-am întrebat pe analistul politic de la Chişinău Anatol Ţăranu dacă evoluţiile din Tiraspol vorbesc despre o criză bugetară sau o criză politică?

Anatol ȚăranuAnatol Țăranu
x
Anatol Țăranu
Anatol Țăranu
Anatol Ţăranu: „Ceea ce s-a întâmplat cu bugetul Transnistriei este o reflectare a unei situaţii de criză în care se găseşte economia Transnistriei de mulţi ani. Ea totalmente este dependentă de injecţiile financiare care vin din partea Rusiei. Este suficient ca la acest capitol să intervină o anumită pauză, cum bugetul transnistrean imediat nimereşte într-o situaţie extrem de gravă. Din acest punct de vedere, nu putem să vorbim despre o criză politică. Mai degrabă este vorba despre o criză financiară iminentă, care este caracteristică pentru această regiune a Republicii Moldova, nerecunoscută pe plan internaţional şi care este de fapt o regiune în care nu funcţionează legalitatea. Eu aş vorbi mai degrabă despre mişcări subterane care se produc în aşa-zisa economie a Transnistriei. Şi, după toate probabilităţile, ceva nu s-a legat acolo din punct de vedere al partajării sferelor de influenţă şi al acelor dividende pe care le au diverse grupări. Din acest punct de vedere, mai degrabă putem să vorbim despre o criză a relaţiilor diverselor grupări în interiorul Transnistriei decât despre o criză politică în sensul adevărat al acestui cuvânt.”

Europa Liberă: Suspendarea bugetului pentru anul 2013 ar putea să se răsfrângă şi asupra plăţilor sociale, asupra economiei regiunii transnistrene? De altfel, una din contradicţiile cele mai mari între Sovietul suprem şi guvern a fost preţul la gazele naturale. Se ştie că guvernul lui Stepanov a cerut o majorare de 70% pentru întreprinderi, în timp ce Sovietul suprem a aprobat doar 18%.

Anatol Ţăranu:
„Este vorba despre anumite inconvenienţe care există între diverse grupări, care de fapt reprezintă ceea ce se numeşte puterea de stat în Transnistria. Iar lobby-ul, pe care îl fac reprezentanţii grupărilor industriale, după toate probabilităţile, şi a adus la această sincopă în Sovietul Suprem. Şi Guvernul este nevoit acuma să caute noi soluţii. Nu cred că ceva se va schimba radical în acest sens. Ei vor lucra şi fără buget, fiindcă nu legalitatea este acea formulă de care se conduc ei, acei din Transnistria, în activităţile lor. Acolo mai degrabă contează lucrurile care sunt ascunse de ochiul publicului larg, acolo de fapt se iau toate hotărârile. Iată că acest Soviet Suprem, Guvern şi aşa mai departe, ele mai degrabă reprezintă partea, hai să spunem aşa, exterioară a problemei, fără ca să influenţeze profund procesele de bază.”

Europa Liberă: Şi totuşi o majorare a tarifelor la gazele naturale cu 70% este foarte mult şi, probabil, va duce iminent şi la o scumpire în lanţ a produselor.

Anatol Ţăranu:
„Sigur, aceasta nu ar însemna nimic altceva decât ridicarea costului de producţie a mărfurilor produse de industria Transnistriei şi ar avea un impact negativ asupra capacităţilor de a concura pe pieţele externe, dar şi pe piaţa internă, în măsura în care acolo ceva se consumă. Din acest punct de vedere, desigur că grupările legate nemijlocit de întreprinderile industriale sunt cointeresate ca situaţia să nu se schimbe şi să aibă aceste înlesniri pe care le-au avut până acuma. În ce măsură Rusia, Moscova va fi de acord cu această situaţie? Fiindcă, în ultimă instanţă, aceste privilegii, aceste avantaje, pe care le au întreprinderile din Transnistria, sunt plătite din buzunarul sau pe contul contribuabilului rus. Rusia, Kremlinul face acest lucru, pentru a-şi menţine poziţiile sale geopolitice, din considerente geopolitice face acest lucru. Dar cât de mult va putea continua această situaţie, e greu de spus. Deocamdată, după toate probabilităţile, a venit un semnal din Kremlin că ar fi bine ca costurile pentru gaze să corespundă, să fie adecvate cu acele plăţi care merg înspre Moscova. Mai degrabă aici Moscova este cointeresată ca ceva să se producă acolo, în Transnistria. Dar să vedem cât de departe poate să meargă Kremlinul. Fiindcă, în ultimă instanţă, Moscova determină substanţa proceselor economice din Transnistria.”
 
Europa Liberă: opinia analistului politic Anatol Ţăranu, directorul Centrului ce cercetări strategice „Politicon” din Chişinău.
 
***
 
Europa Liberă: Cum a fost anul 2012 pentru reglementarea transnistreană şi ce perspective se deschid în anul în care am intrat? Colega mea Valentina Ursu a discutat pe această temă cu vicepremierul moldovean pentru reintegrare Eugen Carpov:
 
Eugen CarpovEugen Carpov
x
Eugen Carpov
Eugen Carpov
Eugen Carpov: „În anul 2012, am încercat să creăm o platformă pe care să ne construim în continuare activităţile legate de reintegrarea ţării. A fost un an dificil, dar foarte activ. Important este că am avut o mişcare înainte, o mişcare care a extins dialogul, care a contribuit la crearea încrederii între diferiţi exponenţi de pe ambele maluri ale râului Nistru. Am inclus foarte activ în discuţiile noastre partenerii noştri internaţionali şi respectiv intrăm în 2013 cu proiecte. Preşedinţia OSCE este preluată de Ucraina. Ucraina este un stat vecin, fiind şi mediator, şi participând cu observatori în cadrul structurilor Comisiei Unificate de Control, în zona de securitate. Avem un segment de frontieră de circa 460 de kilometri pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Ucraina a fost şi statul care a avut iniţiative pe perioada preşedintelui Iuşcenko.”
 
Europa Liberă: Ei au propus un proiect de statut pentru regiunea transnistreană, un proiect de reglementare a problemei transnistrene.


Eugen Carpov: „Da, au venit cu o iniţiativă care chiar a fost şi denumită „planul Iuşcenko”, în baza căruia au fost întreprinse anumite acţiuni, semnate anumite documente şi cred că cooperarea cu Ucraina trebuie să dea roade pe parcursul anului 2013.”
 
Europa Liberă: De fapt, pe parcursul mandatului preşedinţiei ucrainene la OSCE, ce poate face Kievul întru identificarea unei soluţii?
 
Eugen Carpov: „Kievul are acelaşi pârghii şi posibilităţi ca şi oricare alt stat care deţine preşedinţia OSCE. Noi, de fapt, trebuie să ne bazăm pe iniţiativele care ar veni atât din partea Kievului, cât şi din partea Chişinăului, a Tiraspolului sau a altor mediatori şi observatori. Evident că noi vom continua proiectele care au fost demarate. Şi aceste proiecte ţin de infrastructură, calea, ferată, transportul auto, deschiderea podului de la Gura Bâcului. Evident că vom continua discuţiile pe probleme de educaţie, aspecte sociale, economie, comerţ şi aşa mai departe. Dar, nu în ultimul rând, ne vom concentra şi pe probleme de principiu. Pe agenda discuţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol apar tot mai multe elemente particulare care ţin de activitatea unor întreprinderi, de activitatea pe anumite sectoare, anumite elemente ce ţin de taxe, impozite, fiscalitate şi aşa mai departe. Deci rezolvarea fiecărui element particular separat de contextul în care ne aflăm devine tot mai dificilă. Şi aceasta o demonstrează şi activitatea grupurilor de lucru care se întâlnesc suficient de des, dar sunt constrânse în a identifica soluţii, prin lipsa unor principii de bază sau elemente care ar constitui aşa-numitele reguli de joc, pe un spaţiu unic în care ne aflăm noi, atât malul stâng, cât şi malul drept ale râului Nistru.”
 
Europa Liberă: Domnule Carpov, dar pe cât de transparentă este activitatea la hotarul moldov-ucrainean pe segmentul transnistrean? Acum mai sunt probleme?
 
Eugen Carpov: „Probleme mari practic nu avem. Ele au fost depăşite. În primul rând, există o cooperare foarte bună între serviciile vamale şi grănicereşti ale Republicii Moldova şi ale Ucrainei. Avem o comunicare permanentă, avem schimb de informaţii, dar suplimentar (având în vedere că autorităţile constituţionale de la Chişinău nu au acces direct la segmentul respectiv) există misiunea Uniunii Europene de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană. Mandatul acestei misiuni a fost prelungit anul trecut pe un nou termen. E prima dată când a fost prelungit pe un termen nu de doi ani, cum era anterior, dar pe un termen de 4 ani, fapt care face ca această misiune să aibă o activitate mult mai previzibilă pe termen lung. Şi suntem într-o cooperare strânsă cu această misiune.”
 
Europa Liberă: Contrabandă nu se mai face pe acest segment?
 
Eugen Carpov: „Fluxurile de contrabandă s-au diminuat la frontiera moldo-ucraineană.”
 
Europa Liberă: Într-un interviu cu Europa Liberă, premierul Vlad Filat spunea că accentul politic trebuie să devină unul mai pronunţat în dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol, cu participarea mediatorilor în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean. Ce înseamnă a găsi o soluţie politică şi pe cât de aproape este această zi?
 
Eugen Carpov: „Partenerii noştri, atât internaţionali, cât şi cei de la Tiraspol, trebuie să fim toţi împreună conştienţi că activitatea pe care o desfăşurăm noi în cadrul formatului „5+2”, trebuie să conducă, într-un final, la reintegrarea Republicii Moldova în cadrul frontierelor recunoscute pe plan internaţional, astfel ca Republica Moldova să-şi consolideze independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială. Pornind de la acest deziderat, noi conducem negocierile şi, spre fericirea noastră, acest punct de vedere este sprijinit de toţi actorii internaţionali. Ultima dovadă în acest sens este decizia Consiliului Ministerial OSCE de la Dublin, din decembrie, prin care toate statele membre ale OSCE, inclusiv cele participante în formatul „5+2”, mă refer la Rusia şi Ucraina, au reconfirmat că finalitatea negocierilor în formatul „5+2” este definirea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană a Republicii Moldova în cadrul statului reintegrat.”
 
Europa Liberă: Problema cea mai mare e dacă acceptă şi Tiraspolul propunerile asupra cărora cad de acord actorii internaţionali. Şi apoi de fiecare dată se insistă pe ideea găsirii unui compromis între părţile conflictuale, Chişinău şi Tiraspol.


Eugen Carpov: „Tiraspolul nu este membru al OSCE şi evident că nu a putut să participe la discuţiile de acolo, dar important este că celelalte state, practic toţi participanţii au ajuns la un numitor comun. Dar este evident că soluţia finală trebuie să reprezinte un compromis. Şi ar fi incorect ca opinia populaţiei din stânga Nistrului să fie ignorată sau să nu fie auzită la masa de negocieri.”
 
Europa Liberă: Opinia populaţiei sau a autorităţilor de acolo?
 
Eugen Carpov: „De fapt, noi trebuie să vedem care sunt necesităţile populaţiei din stânga Nistrului, care este parte a populaţiei din Republica Moldova. Trebuie şi autorităţile locale din regiunea transnistreană să ţină cont de aceste opinii. Şi eu vreau să vă spun că, de fapt, populaţia atât pe malul stâng, cât şi pe malul drept, nu mai doreşte situaţii de criză, situaţii de conflict, cu atât mai mult conflict armat. Din acest motiv noi trebuie să conducem negocierile pe o cale de dialog, fără niciun fel de presiuni, în ideea identificării cât mai rapide a soluţiei finale.”
 
Europa Liberă: Domnule Carpov, dar negocierile sunt interminabile. Deocamdată aceasta o arată realitatea.
 
Eugen Carpov: „Ele au fost interminabile. Noi am avut o perioadă de 20 de ani când autorităţile de la Tiraspol nu s-au schimbat, au fost aceeaşi oameni montaţi pe aceleaşi principii. Acum lucrurile se mai schimbă şi în stânga Nistrului, la fel cum se întâmplă şi în alte părţi.”
 
Europa Liberă: Dar din declaraţiile pe care le face atât liderul de acolo, Evgheni Şevciuk, cât şi Nina Ştanski se vede foarte clar că Tiraspolul deocamdată este foarte reticent la ofertele venite din partea Chişinăului. Sau mai degrabă ei insistă fie pe recunoaşterea independenţei Transnistriei, fie pe parcursul spre Uniunea Euroasiatică a regiunii transnistrene, fie că nu se împacă cu multe alte soluţii care vin din partea Chişinăului, când e vorba despre educaţie, infrastructură, fonduri europene pentru anumite proiecte, care ar putea să se deruleze şi pe malul stâng al Nistrului.
 
Eugen Carpov: „Este adevărat. Vocile sunt diferite şi punctele de vedere expuse la Tiraspol uneori diferă radical de cele care sunt împărtăşite de autorităţile de la Chişinău. Dar, pe lângă o diferenţă de viziuni, există şi un format numit „5+2”, unde avem actori internaţionali. Şi misiunea lor principală este medierea, în baza unor principii şi standarde internaţionale, care spun o realitate foarte clară: Republica Moldova trebuie să se reintegreze. Nu există alternativă a acestui proces. Şi orice tentative de a promova alte proiecte doar prelungesc perioada de incertitudine pentru regiunea transnistreană. Pentru că, de fapt, malul drept al râului Nistru este foarte clar orientat atât pe vectorul politicii externe, cât şi pe toate proiectele pe care le avem pe plan intern. Lipsa statutului juridic afectează, în primul rând, regiunea transnistreană, pentru că este un teritoriu necontrolat, un teritoriu fără o autoritate recunoscută. Prelungirea acestui statut doar poate să agraveze situaţia populaţiei din această regiune.”
 
Europa Liberă: Bine, dar un proiect de statut pentru regiunea transnistreană nu-l puneţi în discuţie?
 
Eugen Carpov: „Proiectul va fi pus în discuţie imediat ce vor fi toate condiţiile necesare pentru ca un asemenea document să se discute.”
 
Europa Liberă: Dar când vor fi aceste condiţii?
 
Eugen Carpov: „Deocamdată nu am demarat discuţiile asupra aşa-numitului Coş III, Coş convenţional III, care ar însemna aspecte instituţionale politice şi de securitate ale reglementării conflictului transnistrean.”
 
Europa Liberă: Dar Tiraspolul e pregătit să accepte aceste condiţii care se includ în Coşul III?
 
Eugen Carpov: „Deocamdată anume Tiraspolul pune anumite obstacole pentru ca acest subiect să fie discutat, dar în această direcţie vom continua eforturile.”
 
Europa Liberă: Atâta timp cât există acest sprijin masiv pentru Tiraspol, care vine din partea Moscovei, va fi imposibil să porniţi carul din loc.
 
Eugen Carpov: „Avem un dialog cu Federaţia Rusă, un dialog care nu este uşor, este complex, sunt multe elemente care fac parte a acestei agende pentru relaţiile moldo-ruse. Reglementarea conflictului transnistrean este un element important. Avem o înţelegere că Federaţia Rusă îşi va aduce o contribuţie reală pentru ca procesele din cadrul formatului „5+2” să devină constructive şi să ajute la reglementarea conflictului.”
 
Europa Liberă: Dar contribuţia reală din partea Moscovei în ce ar consta?
 
Eugen Carpov: „Noi aşteptăm ca poziţiile Federaţiei Ruse să fie apropiate poziţiilor celorlalţi mediatori şi observatori. Nu neapărat Federaţia Rusă să îşi schimbe opiniile, dar să fie pe aceeaşi undă cu ceilalţi actori internaţionali, astfel ca să ajute părţile care sunt negociatori în cadrul acestui proces, să găsim soluţia.”
 
Europa Liberă: Un alt subiect asupra căruia insistă Chişinăul cu mai multe ocazii: transformarea forţelor de menţinere a păcii într-o misiune civilă. Iată că avem un an de la tragicul accident care s-a produs la Vadul lui Vodă, când un pacificator rus a împuşcat un tânăr nevinovat. Până unde s-a ajuns cu elucidarea acestui caz, domnule Carpov?  
 
Eugen Carpov: „Da, am fost martorii informaţiilor care au venit de la Moscova privind finalizarea anchetei de către autorităţile ruseşti, dar noi ne conducem de ancheta care a fost demarată de către organele Procuraturii Republicii Moldova.”
 
Europa Liberă:  Deci se face în paralel?
 
Eugen Carpov: „Ancheta respectivă nu a fost finalizată. Trebuie să fie intensificate relaţiile dintre Procuratura Republicii Moldova cu cea din Federaţia Rusă, pentru a completa reciproc cu informaţiile, pe care le deţin aceste instituţii, procesele de anchetă, astfel ca să nu existe întrebări sau elemente nedescoperite, sau elemente care ar trezi suspiciuni, pe de o parte sau pe de alta. Şi doar atunci vom avea imaginea completă a faptului ce s-a întâmplat în acea dimineaţă tragică pentru cetăţeanul şi familia cetăţeanului care a decedat, Vadim Pisari, şi care este responsabilitatea atât a pacificatorului care a tras, cât şi a conducerii acestei misiuni.”
 
Europa Liberă: Mai este prioritară schimbarea statutului forţelor de menţinere a păcii în zona de securitate?
 
Eugen Carpov: „Pentru noi şi pentru mulţi alţi actori internaţionali subiectul respectiv este important. Noi trebuie să căutăm căile de eficientizare a acestei misiuni, astfel ca ea să reprezinte o contribuţie reală pentru procesul de reglementare a conflictului transnistrean.”
 
Europa Liberă: vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov, într-un interviu cu Valentina Ursu.
 
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate