Linkuri accesibilitate

De-ale deputăției (II)


- Şi, totuşi, te-ai... făcut DE-PU-TAT?

- M-au!

- La... Nistru?

- La... Prut!

- Cum: adică?

- Mălăieştii nu m-au... vrut.

- Şi te-a luat...?

- ...MINGIRUL!

- Oho! Bun... salt... Cum ai reuşit?

- Regretatul Gheorghe Ghimpu mi-a fost... naş.

- Nu... Mihai?

- Nâc...

- Gheorghe, MARELE PATRIOT ROMÂN ŞI EROU... PUŞCĂRIAŞ...

- Dar opozanţi pe cine îi aveai?

- Oho! Pe doi MARI MAHĂRI LOCALI...

- Chiar?

- Plugaru, preşedintele de colhoz şi... fiul vestitului erou AL MUNCII SOCIALISTE, ERMURACHE, şi MARIN, director de asociaţie...

- Şi i-ai... BĂTUT?

- În două meciuri-reprize. Dar nu... eu.

- Şi cine, mă rog?...

- Frontiştii din CIRCUMSCRIPŢIE: Alexandru Şalaru, Iacob Lupanciuc, Trifan Munteanu şi doamna Taisia de la Cioara...

- A mai fost un pedagog foarte bătăios...

- A fost, dar îmi scapă numele...

- Bătrâneţe?

- Anii, bată-i norocul...

- Dar văd că-ţi aminteşti destule...

- Îmi!

- Ceva... memorabil?

- Poftim?

- Vreun episod mai... aşa...

- La cele relatate anterior?

- Da... Cu LUTUL şi... BÂŢÂIALA DIN PĂDURE...

- Mai am... unul...

- Zi-i !

- Cum şedeam la masă, într-o sală mare, poate la şcoală, poate la primărie ori la Căminul Cultural... Cum şedeam cu CONDICA DE DEPUTAT ÎN FAŢĂ în care îmi notam necazurile şi durerile alegătorilor mei, iată că vine un omulean scund, dar cu ochii vii, scânteietori, şi nici nu apuc să-l poftesc să ia loc, că mă şi pocneşte în scăfîrlie cu problema lui...

- Chiar aşa: în scăfârlie?

- Da, omule.

- Şi cu ce belea venea acel omulean jigărât?

- „MIE SĂ-MI DAI PÂMÂNT!”

- Aşa a zis?

- A strigat, nu a zis, măi omule.

- Şi dta, adică DEPUTATUL DIN DOMNIA TA... cum a reacţionat?

- Am făcut-o de OAIE.

- Adică?

- Auzi? Eu să-i dau... PĂMÂNT. De unde am eu PĂMÂNT, CA SĂ I-l DAU LUI?

- Şi pe unde ai scos... cămaşa?

- Mi-au vâjâit atunci prin urechi versurile lui Coşbuc: „SĂ NU DEA DUMNEZEU CEL SFÂNT - SĂ VREM NOI SÂNGE NU... PĂMÂNT...” şi...

- Şi cum i-ai răspuns?

- Am zis aşa: DEPUTAŢII FAC LEGI,MOŞULE, IAR PĂMÂNT SĂ-ŞI DEA PRIMĂRIA...

- Şi i-a dat?

- Nu mai ştiu, pentru că atunci, când a venit vremea să votăm în parlament CODUL FUNCIAR, care prevedea ÎMPROPRIETĂRIREA ŢĂRANILOR FĂCUŢI CU FORŢA DE REGIMUL COMUNIST COLHOZNICI, un an şi jumătate nu a putut fi adoptată acea lege, din cauza că majoritatea nomenclaturistă formată din preşedinţi de colhozuri şi directori de sovhozuri şi de alţi granguri, se ţineau cu dinţii de moşiile lor colhoznice...

- Mda... Pământ...

- Unde-o fi acel omulean acuma, când mii şi mii de hectare zac în paragină? OMUL ŞI PĂMÂNTUL.

Azi atâţia şi-au luat lumea în cap şi s-au dus să robească prin străinătăţuri, uitând de bietul nostru pământ...

- A fost rupt, cu bună ştiinţă, de ceea ce are mai scump pe lume omul: PĂMÂNTUL LUI.

- Şti ce zicea un bătrân înţelept în perioada când s-a văzut dezastrul adus de băgarea lumii cu forţa în colhozuri?

- ?

- A zis aşa: DACĂ STĂPÂNUL NU ARE PĂMÂNT, NICI PĂMÂNTUL NU ARE STĂPÂN!

- Sfinte vorbe i-au ieşit din gură...

19 ianuarie 2015

XS
SM
MD
LG