Linkuri accesibilitate

Vina fără sfîrșit (I)


Nu există discuții despre războaie. Există doar discuții care prelungesc războaiele. După ce împrăștie moarte pe cîmpurile de luptă, violența intervine a doua oară și întunecă sau distruge orice gînd așezat, la sute de ani după ce războiul s-a încheiat. E greu de crezut, dar războaie uitate tulbură discuții care ar trebui purtate, astăzi, la rece. De la greci încoace, toate războaiele de care am auzit sau am citit ne împart în pro și contra învinșilor sau învingătorilor.

Apariția ideologiilor și a mediilor de informare în masă a făcut posibilă o discuție care se întinde de la un cap la altul al lumii și, în același timp, a făcut imposibilă o discuție care stabilește adevărul minim. Toată lumea poate vorbi și toată lumea va vorbi pentru a continua prin viu grai sau în scris violența de pe cîmpul de bătaie. Nu mai există priviri sincere. Există doar orbire spumegîndă. Un amalgam de convingeri imuabile, impresii și sentimente radicale fac laolaltă de rîs pretențiile unei epoci mereu încrezătoare în buna ei informare și conduită morală. Propaganda a trebuit să miște un deget doar pentru ca mașinăria gigantică a canalelor de comunicare și informare să se transforme în cameră de ecou și falsificare.

Capodopera în materie e așa numitul „conflict israelo-palestinian”. Acest nume care se repetă pînă la nonsens de zeci de ani a devenit locul celei mai mari cacofonii a lumii contemporane, locul de revărsare și rădăcina tuturor răsucirilor și inversiunilor unei minți sănătoase. În cazul conflictului israelo-palestinian, tot ce știam despre ce nu putem știi despre celelalte războaie stă și mai rău: adevărul minim e o blasfemie, iar cel ce are curajul să îl rostească e trimis la marginea lumii, între eretici și nebuni. Ce se întămplă în ultimele săptămîni de atac israelian în Gaza e ilustrarea extremă a propagandei care face din războaie un lucru rău înțeles și din reaua înțelegere o religie neiertătoare. În noua morală publică, lucrurile stau simplu și brutal: dincolo de orice judecată, Israelul trebuie să fie vinovat, iar a declara Israelul vinovat dincolo de orice judecată e o îndatorire civică și un test care separă sufletele mari de mințile perverse. Totul începe de la întrebarea care, rostită sau nu, apasă și forțează cu o putere nemăsurată: cum să nu fie vinovați cei care ucid copii nevinovați?

Traian Ungureanu

Fost parlamentar european (2009 – 2019), din partea PD-L (Partidul Democrat Liberal, apropiat președintelui Traina Băsescu) și ulterior a PNL (Partidul Național Liberal).

Jurnalist în România, între 1983-1988, Traian Ungureanu a lucrat la BBC, redacția pentru România, între 1989 – 2003. După care a devenit colaboratorul extern al Europei Libere, unde a scris despre politica din România și Europa, a ținut o cronică sportivă iar după ce a devenit europarlamentar, o cronică europeană. Semnează un blog politic și în fiecare vineri, un Jurnal de corespondent de la Londra.

Opiniile autorului nu reprezintă, neapărat, punctul de vedere al radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG