Linkuri accesibilitate

Câţi cai-putere conţine o vacă?


Moldova Blog Emilian Galaicu-Paun Audio Program banner
Moldova Blog Emilian Galaicu-Paun Audio Program banner
„Şi-am zis verde de albastru,/ mă doare un cal măiastru…” – oricine a frecventat poezia română contemporană trebuie să-şi aducă aminte aceste versuri săltăreţe ale lui Nichita Stănescu, din Frunză verde de albastru, tocmai bune de luat drept moto al scandalului cărnii de cal, în plin avânt mediatic.

O stafie bântuie piaţa alimentară a Uniunii Europene – VaCalul. A plecat din abatoarele româneşti, trecută în factură drept „carne de cal”, pentru a se transforma pe drum – iar dacă să-i credem pe jurnalişti, la capătul drumului, într-o întreprindere din Franţa – în carne de vită. Poate că afacerea ar fi trecut neobservată, dacă printre victimele acestei substituiri frauduloase nu s-ar fi numărat locuitorii Marii Britanii; or, pentru un englez, a consuma carne de cal e la fel de greu de imaginat ca pentru un indian să mănânce carne de vită. Şi asta deoarece lanţul trofic nu trece doar prin sistemul digestiv, ci şi prin… sistemul de valori al fiecărui popor. (Deloc întâmplător, în acest sens, că bucătăria franceză e înscrisă în patrimoniul cultural (subl. mea) al umanităţii.)

Tuturor celor care s-au grăbit, în primele zile de la izbucnirea scandalului, să dea leapşa nici măcar pe o societate comercială românească, ci pe România, ca şi cum aceasta ar fi un SRL, punând o dată în plus sub semnul întrebării credibilitatea unei ţări, şi care acum se văd siliţi să-şi spele rufele murdare „în familie”, le trimit şi eu un mic colet – după modestele mele posibilităţi – cu… două poeme „cabaline” antologice, aparţinând unor voci lirice & vârste diferite ale poeziei româneşti, „facturate” ca atare:

Carolina ILICA

Nu mai bate, tată, caii…

Tată, nu mai bate caii, nu mai bate caii, tată!
Nechezatul lor mă taie fulgerând ca o rindea
Dar în coama lor crescută cât o iarbă vinovată
Îndrăznii să plâng prunceşte moartea mirilor de nea

Somnul or dezghioacă demoni din mătasea timpurie,
Ce mă vând la ochii lumii, din mătasea de cafea.
Pleoapa lor, pufoasă fructă vineţindu-se, îmbie
Somnambulul gâde-al lumii să mă spânzure-n perdea

Caii mei nebuni ca mine
Caii mei fugari ca ochii!
Lava sângelui mă arde, troienindu-mi în auz!

Nările să înfioare aerul cu creţ de rochii!
Dinţii-n părul meu să mute bărbile de cucuruz!
Potopiţi păienjenişul îngerilor sub copite
Şi furaţi-mă în coama cu întunecimi de rai!

Ce-l mai roade-acum pe tata?
Ştiu: ar vrea să mă mărite
C-un fecior mai brad ca bradul învăţat să bată cai

(Poem extras din antologia lui Laurenţiu Ulici, O mie şi una de poezii româneşti, Editura DU Style, 1997, vol. IX, p. 75)

* * * * *
Matei VIŞNIEC

Astăzi poţi să rămâi

Astăzi poţi să rămâi acasă, îmi zise tata
poţi să te odihneşti şi tu
atâta doar, ia calul cel şchiop
du-l şi tu în pădure, du-l şi tu undeva
şi trage-i şi tu un glonte în cap

Astăzi poţi să nu vii la instrucţie
îmi zise sergentul, poţi să rămâi aici
poţi să învârţi şi tu ceva
atâta doar, ia calul cel şchiop
du-l şi tu în pădure, du-l şi tu undeva
şi trage-i şi tu un glonte în cap

Astăzi voi fi a ta, îmi şopti iubita
auzi, voi fi a ta
dar ia şi tu calul cel şchiop
du-l şi tu în pădure, du-l şi tu undeva
şi trage-i şi tu un glonte în cap

(Poem extras din Antologia poeziei generaţiei ’80, de Alexandru Muşina, Editura Vlasie, 1993, p. 316)

A consommer sans modération!

Emilian GALAICU-PĂUN (n. 1964 în satul Unchiteşti, Floreşti, din Republica Moldova).

Redactor-şef al Editurii Cartier; din 2005, autor-prezentator al emisiunii Cartea la pachet de la Radio Europa Liberă; redactor pentru Basarabia al revistei „Vatra“ (Târgu Mureş).

Cărţi publicate:

(POEZIE) Lumina proprie, 1986; Abece-Dor, 1989; Levitaţii deasupra hăului, 1991; Cel bătut îl duce pe Cel nebătut, 1994; Yin Time, 1999 (trad. germană de Hellmut Seiler, Pop-Verlag, 2007); Gestuar, 2002; Yin Time (neantologie), 2004; Arme grăitoare, 2009; A-Z.best, antologie, 2012; Arme grăitoare, ediţie ne varietur, 2015; A(II)Rh+eu / Apa.3D, 2019;

(ROMAN) Gesturi (Trilogia nimicului), 1996; Ţesut viu. 10 x 10, 2011 (trad. engleză de Alistair Ian Blyth, Living Tissue. 10 x 10, Dalkey Archive Press, SUA, 2019);

(ESEU) Poezia de după poezie, 1999; Cărţile pe care le-am citit, cărţile care m-au scris, 2020;

(TRADUCERI) Jean-Michel Gaillard, Anthony Rowley, Istoria continentului european, 2001; Robert Muchembled, Oistorie a diavolului, 2002;Mario Turchetti, Tirania şi tiranicidul, 2003; Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu occidental, 2004; Michel Pastoureau, Albastru. Istoria unei culori, 2006; Michel Pastoureau, Ursul. Istoria unui rege decăzut, 2007; Roland Barthes, Jurnal de doliu, 2009; Edward Lear, Scrippius Pip, 2011; Michel Pastoureau, Negru. Istoria unei culori, 2012.

Prezent în numeroase antologii din ţară şi din străinătate.

Opiniile autorului nu reflectă, neapărat, poziția Europei Libere.

XS
SM
MD
LG