miercuri, octombrie 22, 2014 Ora Locală 02:58

Blog / Traian Ungureanu

O insulă europeană (I)

x


Problema britanică a Uniunii Europene a revenit cu putere în prim plan, după discursul recent al Primului Ministtru David Cameron. Iar problema problemei britanice e răstălmăcirea.

În genere, presa și elita continentală au reușit să plaseze ideea după care britanicii suferă de o încăpățînare provincială, sînt iritanți și trebuie tratați așa cum tratezi un copil sau un țărănoi.

Într-adevăr, discursul rostit de David Cameron nu poate produce plăcere la Bruxelles. Cameron a reluat temele de bază ale scepticismului britanic. Liderii continentali ai UE le cunosc demult și le-au auzit în nenumărate variante articulate de presa și de partidele britanice.

Nimic nou, deci, în afara insistenței proaspete cu care britanicii reiau critici formulate pentru prima oară acum 50 de ani. Cu siguranță, britanicii sînt anti-europeni obsedați! Sau, poate, nu? Chiar dacă problema relațiilor UE-Marea Britanie e încărcată de clișee și ironii, datele ei principale merită revăzute. Prima supriză nu va întîrzia: diferența între caricatura oficială și realitate e uriașă.

Mai întîi, critica UE nu e un produs britanic ci o poziție engleză iar această precizare contează mult. Scepticismul britanic e produs de englezi, adică de acea parte a sistemului britanic de la care au pornit primele impulsuri democratice și prima articulare juridică a autonomiei personale în raport cu statul.

Istoria e lungă dar putem reține un rezumat simplu: Anglia (și sub tutela ei teritoriile britanice) au dezvoltat o societate cu un sistem legal extrem de puternic, gîndit ca instrument de îngrădire a abuzului puterii de stat împotriva cetățenilor și garant al distanței (separației) puterilor în stat.

Cu o asemnea bază, societățile britanice au dezvoltat experiența democratică, parlamentarismul și statul de drept mult mai devreme și mult mai intens (radical) decît statele din vestul și estul Europei continentale.

Experiența și avansul cert al tradiției de libertate engleză e o certitudine. Ea i-a ferit pe englezi de cancerul colectivist care a măturat Europa după 1900 și s-a soldat cu două războaie mondiale.

Tot ea a ținut în frîu birocrația, decătușînd, în schimb, individualismul și inițiativa capitalistă. Adevărat, englezii au rămas cu o suspiciune profundă față de Europa în care au văzut mereu un conglomerat de state aplecate spre anti-virtuțile disprețuite de englezi: etatism, birocrație, dirijism, controlul libertăților.

Temerile englezilor sînt, de multe ori, deplasate dar pleacă de la o realitate indiscutabilă. Critica engleză a Europei nu e, așadar, rolul unei supersitiții, al ignoranței sau al izolării. Poziția engleză vine dintr-o experiență istorică îndelungată. Englezii nu se prefac. Cînd critică Europa, englezii cred în ce spun.

Ei nu se ascund, nu vor lucruri nerezonabile și nu sînt depășiți de mersul lucrurilor ci, pur și simplu, se tem că pot pierde lucruri pe care le-au cîștigat primii și pe care le-au apărat fără întrerupere.

Disprețul superior pentru englezi, așa cum poate fi el vazut la lucru printre demnitarii UE, e o formă de snobism amestecată cu nechibzuință. Într-un moment în care Uniunea Europeană e pusă la încercare de o criză multiplă, plictisul superior în fața criticii engleze nu duce nicăieri.

Englezii vor o Uniune croită în jurul valorilor fundamentale ale democrațeiei politice și competiției economice. E limpede că dirijismul birocratic în care a excelat guvernarea UE nu e soluția. Uniunea Europeană pierde teren și, în această situație, nu ar trebui să ignore apelul englez.
Acest forum a fost închis
Comment Sorting
Comentarii
     
de: RE
28.01.2013 23:50
Brintanicii au perfecta dreptate sa se feresca de creatura socio-politica, rezultata din colaborarea purtatorilor de virusul totalitarismului.

Ideile socialismului internationalist francez au dus la crearea sistemului Sovietic, iar ideile national socialismului german au dus la crearea altui diavol - acel al nazismului german. Acum purtatoii de virus totalitar isi aduna puterile sa creeze o alta stuctura mareata sau a unui super-virus ideologic. Europa a fost aruncata intr-o criza permanenta si se pare ca fraiele se strang tot mai tare dupa fiecare spasm.

Este interesant ca tarile anglo-saxone care pretuiesc mai mult libertatea individului nu au avut de suferit vreo ocupatie straina de multe sute de ani. Poate acest lucru i-a si ajutat pe "anglo" sa-si mentina atitudinea de oameni liberi. Si Marea Britanie si SUA, ca si Canada, Australia, Noua Zeelanda etc. au inteles dintotdeauna ce e libertatea si cetatenii lor nu au cedat in fata cancerului colectivist.

Or, se pare ca acest lucru se schimba. Americanii s-au plictisit de libertate si incearca acum o revenire la dictatura Guvernului Federal caruia i se ofera azi tot mai multe drepturi si libertati in detrementul drepturilor statelor.

Sa se fi schimbat mentalitatea anglo-saxona? Acesta e un proces oarecum strain, dirijat de un presedinte care a copilarit prin Indonezia si care are votul imigrantilor si a minoritatilor. Strainilor care au ajuns sa dicteaze legea in America nu le mai pasa de acel "land of the free". Valorile inaintasilor dornici de libertate sunt distruse in mod sistematic de niste venetici purtatori de virusul totalitarismului.

Aceasta ar trebui sa fie o lectie si pentru britanici - no good deed goes unpunished. Dechide usa pentru imigrantii "purtatori de virus" si o sa te trezesti afara din casa ta.

de: ion
28.01.2013 04:01
"...anti-virtuțile disprețuite de englezi: etatism, birocrație, dirijism, controlul libertăților."

Imi spunea un cunoscut, care lucreaza de ceva timp in Anglia, ca britanicii te tolereaza daca esti la nivelul lor, insa daca te vad cumva mai superior - ei te urasc!

Acest lucru a vrut sa-l transmita si Cameron, care intr-un limbaj mai voalat a cautat sa ascunda adevarata cauza a urii lor pentru UE, unde toti sunt membri egali si nu exista loc pentru pozitii preferentiate. De fapt, in aceste vremuri tulburi, Marea Britanie nu are destula incredere in capacitatea sa de a lua decizii importante de una singura, de aceea cauta sa antreneze capacitatile analitice mondiale in aceasta framintare pe care o are: de a ramane in UE sau de a incerca re-negocieze acordul cu UE.

În exclusivitate