miercuri, aprilie 23, 2014 Ora Locală 11:12

Blog / Vladimir Beşleagă

„ A rosti numele Basarabia...”

x
MĂRIMEA TEXTULUI - +

Suntem în luna lui Janus Bifrons, luna Poetului.

Cel a cărui poezie mă-ne însoţeşte, mă-ne reprezintă, mă-ne fascinează, elementar şi efectiv, pe parcursul întregii vieţi pământene. Şi al existenţei noastre cosmice.

În  pruncie:                  ...PESTE-A NOPŢII FEERIE
                                     SE RIDICĂ MÂNDRA LUNĂ...

În juneţe:                     ...TU TREBUIA SĂ TE APRINZI
                                     DE ACEL FARMEC SFÂNT...

          Sau:                 ...PE LUMEA ASTA SUNT FEMEI
                                     CU OCHI CE IZVORĂSC SCÂNTEI...

La maturitate:              ...LUMEA ESTE PRECUM ESTE
                                     ŞI CA LUMEA SUNTEM NOI...

La vârsta crepusculului:        ...SĂ PIARĂ OAMENII CU TOŢI
                                             S-OR  NAŞTE IARĂŞI OAMENI...
                       
Dar şi al unor mari şi sfinte şi eterne adevăruri adresate nouă, nenorociţilor scribi:

Poetaştrilor:                 ...E UŞOR A SCRIE VIERSURI,
                                      CÂND NIMIC NU AI A SPUNE...

Criticilor literari:            ...VREUN  MITITEL,
                                      NU SLĂVINDU-TE  PE TINE
                                      LUSTRUINDU-SE PE EL...

Cele trei „clişee:..”poetul naţional”,”poetul nepereche”,”Luceafărul poeziei româneşti, care se fac auzite de două ori pe an şi cu care se războieşte Mircea V. Ciobanu în fulminantul său eseu „EMINESCOMANII” (Jurnal de Chişinău, 11 ianuarie 2013), aparţin pastişatorilor, mititeilor şi nu diminuează valoarea creaţiei poetului...

Reiau: „A ROSTI NUMELE BASARABIA E UNA CU A PROTESTA...” A  protesta împotriva cui? Împotriva a ce?

Dar să vedem, mai întâi, cum îl tratează alţii pe Poetul nostru.

„EMINESCU (MIHAI), ecrivain roumain (Ipoteşti,1850-Bucarest, 1889). Auteur de nouvelles et de contes populaires, il est, par son genie romantique, le grand poete national de la Roumanie.” (Petit Larousse en couleurs, Paris, pag.1256).

Absurd! Autor de nuvele şi poveşti populare ajunge... poet naţional! Care-i şmecheria? În aceste nici cinci rânduri complete de text au fost comasaţi doi clasici: Creangă şi Eminesu! Asta performanţă... franţuzească!

Dar să vedeţi ruşii cum au procedat. Deschidem „Новый энциклопедический словарь»(2000), căutăm la litera „E”, nu figurează. Căutăm la litera Ă, nici aici nu este. De ce?
Pentru că „A ROSTI NUMELE BASARABIA E UNA CU A PROTESTA CONTRA DOMINAŢIUNII RUSEŞTI”, scria Poetul în celebrul eseu „BASARABIA”. Apropo, ruşii sovietici îl includeau în „MARELE DICŢIONAR ENCICLOPEDIC”, iar ruşii de azi – ba! (A murit cunoscutul eminescolog Iurii Kojevnikov, a dipărut Eminescu din preocupările intelectualilor moscoviţi).

Dar ce am avea a le reproşa altor, dacă Ministerul Culturii de la Chişinău, instituind aşa zisa... ZI A CULTURII, nu a găsit, din deficit de imaginaţie, ca să nu zic mai rău, o altă variantă decât să-şi bage fantasmăgăria exact în sfânta zi de 15 ianuarie!?
                   
P.S. Pe dl ministru Focşa nu-l somez, ştiind că nu are niciun rost s-o fac, cât despre ambasadorii noştri la Paris - Oleg Serebrian - şi de la Moscova - Andrei Galbur - aş cuteza a-i deranja cu întrebarea: ”Ce ziceţi de aceste moravuri mai mult decât şovine în relaţiile noastre nu doar diplomatice, ci şi culturale?”

P.P.S. Ce facem, în consecinţă, cu Puşkin al lor, care se înalţă atât de semeţ în centrul Aleii Clasicilor de la Chişinău?

Taguri Blog, Vladimir Beşleagă

Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate