marţi, iulie 29, 2014 Ora Locală 15:45

Blog / Blog Audio: Vladimir Beşleagă

Romanul „Voci”. Capitolul 3

...în care poliţistul se arată foarte îngrijorat de individul care înnoptează într-o librărie.

x

Multimedia

Audio

Pentru a citi capitolele anterioare, faceţi click aici.
 
Reportera: Dvs sunteţi tânăr poliţist recent numit responsabil pentru acest sector. V-aş ruga, mai întâi, să Vă prezentaţi, după care vom începe un dialog privind situaţia criminogenă din zonă.
Poliţistul: Mă numesc Oacheş Vasile, locotenent, am absolvit anul trecut Academia de Poliţie Ştefan cel Mare şi... aşa cum aţi menţionat şi Dvs, am fost numit responsabil pentru acest sector: Zona Lacurilor, sector Râşcani. Mai departe nu ştiu ce să Vă spun...  Întrebaţi-mă şi eu Vă voi răspunde.
Reportera: De data asta hai să ne lipsim de prea multe formalităţi, de scheme şi şabloane, şi să încercăm a realiza un dialog sincer, ca de la om la om, dar nu unul oficial... Pentru că... cine mai citeşte astăzi relatări seci? De altfel, de când lucrez eu reporter, am observat un lucru: că în zona aceasta a metropolei, aşa cum îi zici dumneata Zona Lacurilor, se întâmplă lucruri foarte curioase.
Poliţistul: Aveţi dreptate. Şi eu, încă fiind cursant la Academie şi, mai ales răsfoind din când în când ziarele, ascultând radio, am înţeles că aici, unde am avut norocul sau nenorocul să fiu repartizat, se produc mari grozăvii, mari crime. Dar, se vede că aşa mi-a fost dat: să ajung aici...
Reportera: Tocmai, tocmai asta m-a şi făcut să-mi îndrept atenţia asupra acestei periferii a capitalei şi... De altfel, m-am decis că... amintindu-mi că... nu mai departe decât iarna asta în gura de scurgere a unui lac, lacul îngheţat, gura de scurgere deschisă, în acea gură de scurgere plină de tot felul de resturi vegetale, crengi, bârne, a fost descoperită într-o zi, într-o dimineaţă, aruncată o fată de şaptesprezece-şaisprezece ani, care zăcuse cine ştie cât acolo... sugrumată, violată, lucru care m-a îngrozit teribil.
Poliţistul: Da. Exact. A avut loc un asemenea caz. Ştiţi, aici e pădure, locuri retrase, închise şi... foşgăie tot felul de elemente criminale. Mai cu seamă în perioada rece a anului, când... Aici sunt spaţii subterane, fântâni... pe unde trec conductele termice... Acolo se aciuează la înnoptat fel de fel de indivizi fără domiciliu, cum li se spune la Chişinău, bomji... În afară de cazul de care aminteaţi, au mai fost şi alte câteva. Tocmai veneam adineaori din inspecţie...
Reportera: Dar să nu ne lăsăm furaţi de amănunte, să încercăm o privire generală şi... V-aş ruga să descrieţi, dacă ziceţi că... aveţi aici de acum mai bine de jumătate de an de serviciu... să încercaţi unele analize şi să prezentaţi oarecum tabloul general, un fel de statistică, după care vom trece la cazuri concrete, care cazuri interesează mai mult pe cititorul nostru... Sau, se poate întâmpla, şi pe ascultător... Deci, Vă rog... Apropo, domnul general de la minister mi V-a recomandat de Dvs ca fiind un ofiţer care aveţi lecturi, care Vă interesaţi de presa scrisă şi electronică şi... chiar încercaţi să faceţi unele schiţe... M-a îndrumat deci către Dvs. Aveţi toată libertatea să Vă expuneţi opiniile, consideraţiile, concluziile.
Poliţistul: Mulţumesc. Visul meu, de fapt, a fost să fac şi eu ziaristică, dar s-a întâmplat să iau calea aceasta şi nu regret, pentru că aici, în opinia mea, se fierbe toată... toată viaţa, hai să zicem aşa, toată viaţa societăţii. Şi nu, cum cred unii, în sferele înalte, unde abia dacă ajunge să se decidă ceva, - totul se decide jos, în lumea care nu se vede, în mediile închise, aşa cum se spune – în lumea interlopă.
Reportera: Văd că sunteţi mare patriot al profesiei şi muncii Dvs şi asta mă bucură. Se poate menţiona că există uneori şi deformări profesionale, dar aceste deformări, pe cât îmi pot da eu seama, pot fi şi negative, dar şi pozitive...
Poliţistul: Aveţi în vedere maxima precum că un medic totdeauna vede în altul pe omul bolnav, iar un poliţist vede în ceilalţi doar infractori?
Reportera: Exact! Dar să revenim. Care ar fi caracteristica acestei jumătăţi de an în comparaţie cu perioada respectivă din anul precedent? O încercare de mic studiu comparativ.
Poliţistul: Dacă ne referim la indicele de bază...
Reportera: Şi care ar fi acest indice?
Poliţistul: Dacă luăm după numărul de violuri, omoruri, spargeri de apartamente, furturi de maşini, conflicte între membrii familiei cu consecinţe grave, incendii, am putea constata că, în ansamblu, situaţia este oarecum stabilă. Nici scăderi nu se înregistrează... semnificative, evidente, dar nici... Aţi amintit cazul cu tânăra sugrumată şi aruncată în gura scuregrii a Lacului Doi... Eu aş menţiona că s-au produs, dacă vom lua pe segmente, pe luni, cam aceleaşi infracţiuni...
Reportera: Aţi amintit de spargeri de apartamente, de furturi de bunuri personale din casele oamenilor, aici, la acest capitol, cum staţi?
Poliţistul: Ştiţi, problema asta mă preocupă în mod special. Avem un caz foarte curios, pe care mă zbat să-l clarific, să-l rezolv şi deocamdată nu pot să găsesc o pistă care... m-ar duce...
Reportera: Da? E ceva aparte?
Poliţistul: Exact. De vreo lună, o lună şi jumătate în blocul XYZ pe Miron Costin apartamentul 17 s-a produs o permutare de proprietar de locuinţă... A sosit un nou locatar la adresa respectivă, care până atunci a locuit în altă parte a oraşului. Şi, să vedeţi: în acest bloc de pe Miron Costin se produceau anterior multe furturi din apartamente. Sistematic! Sistematic! În cele 90 de apartamente, aveau loc la fiecare scară, în fiecare săptămână, două-trei spargeri! Brusc, însă, acestea au încetat. Nu s-au mai produs! Lucru care m-a uimit peste măsură. Stând eu aşa, într-o seară şi analizând situaţia criminogenă, aşa cum se zice în limbajul nostru, mi-am dat seama că aceste spargeri au încetat exact în perioada când a venit şi s-a instalat noul locatar de la nr. 17.
Reportera: Şi cine este acest nou locatar care a cauzat o schimbare, o răsturnare în?..
Poliţistul: Deocamdată nu pot să mă pronunţ pentru că nu deţin datele necesare. Dar ştiu că specimenul a locuit în zona de centru a oraşului, acolo unde avea un apartament de două sau trei camere. Fie că l-a cedat, fie că a făcut schimb prin agenţia imobiliară şi a venit aici.
Reportera: Şi cum arată? Cu ce se ocupă acest personaj enigmatic?
Poliţistul: Nu pot să ştiu, pentru că tocmai eram plecat în concediu când s-a mutat. Dar din informaţiile vecinilor, pentru că... avem şi noi... sursele noastre de colectare a datelor respective, am aflat că... atunci când s-a mutat, individul a adus cu câteva camioane tot pachete şi baloturi şi cutii de carton, pe care nişte vagabonzi şomeri le-au cărat la fuga în interiorul apartamentului...
Reportera: Şi ce apartament are?
Poliţistul: Unul mic. O garsonieră. O singură cameră.
Reportera: Şi cum a băgat acolo trei camioane de baloturi, pachete şi cutii într-un apartament de-o singură cameră? Au încăput? Unde au încăput?
Poliţistul: Tocmai asta este! Ce-a adus şi unde au încăput atâtea bagaje, atâtea... că, cică, mobilă nu prea avea – numai pachete. Pachete şi nişte rafturi, poliţe... Şi ce-o fi acolo cu ele nu se ştie. Şi acest domn, pentru că este un domn de-o vârstă respectabilă, este singur, nu întreţine contacte cu vecinii, dar vecinii tot află ei câte ceva despre el... Dânsul dispare, apoi apare nu se ştie cum şi de unde şi la ce ore...
Reportera: O fi... ca şi cum... un personaj invizibil.
Poliţistul: Da, aşa îi zic şi vecinii. Unul chiar spunea: să ştiţi că el iese şi coboară nu pe scară ca toată lumea, ci îşi dă drumul cu o frânghie pe fereastră. Altul zice: nu, pe burlan... Iar un copil zice că s-a uitat prin gaura cheii înăuntru şi n-a putut vedea nimic – întuneric tot!
Reportera: Dar cu se ocupă? Ce profesie are?
Poliţistul: Tocmai că asta nu am putut să aflu, dar tot în perioadele când s-a mutat aici a apărut brusc, peste noapte, vizavi, la colţ, şi o mini-librărie, pe care scrie PRO-NOI...
Reportera: Aceasta e o reţea întreagă de librării  - e asociaţia de carte PRO-NOI. Şi ce-i cu librăria asta?
Poliţistul: Dispunem de informaţia că dumnealui Individul are ceva comun cu această mini-librărie PRO-NOI şi că ar sta acolo, ba chiar ar înnopta uneori în acea librărie... Aşa că nici nu pot să ştiu: fie că dânsul este angajat ca... vânzător acolo, fie că alţii sunt vânzători, iar dânsul pătrunde noaptea înăuntru şi... doarme acolo!
Reportera: Cum, adică să doarmă acolo? Că doar are apartamentul lui, are locuinţa lui, are camera lui?
Poliţistul: Tocmai în asta şi constă marea mea nedumerire: de ce să doarmă acolo, dacă are locuinţa lui?
Reportera: Da, da, foarte curios! De unde aş putea să conchid că Dvs faceţi o legătură directă între apariţia în respectiva casă a acestui personaj misterios şi încetarea furturilor din apartamente?
Poliţistul: Exact. La asta m-a dus gândul de mai multe ori, dar nu ştiu de ce m-am oprit – nu am mers mai departe... cu analiza. Iar acum că m-aţi întrebat, am avut o străfulgerare de gând. Într-adevăr: să ştiţi că aveţi dreptate.
Reportera: Ce anume aveţi în vedere?
Poliţistul: Ştiţi... mă gândesc că... acest domn... se poate întâmpla să fie... capul unei grupări de hoţi care... sosind aici a făcut să oprească... spargerile...
Reportera: A... Vreţi să spuneţi că... Vechea zicală: Lupul unde îşi are culcuşul – nu pradă?
Poliţistul: Da... Curios! Nici la asta nu m-am gândit, dar... ştiam şi eu zicala, din copilărie. Mă iertaţi, o să continuăm dialogul mai pe urmă, iar acum – fug! Fug că am o întâlnire cu... una dintre vecinele respectivului personaj. A promis că-mi furnizează nişte date. Chiar la ora asta! Ce mult îmi pare rău că nu putem să discutăm mai departe!
Reportera: Cum? Dar nu am încheiat dialogul.
Poliţistul: O să-l ducem la sfârşit... mai târziu. O mie de scuze. Vă rog! Aveţi telefonul meu! Aveţi toate datele necesare. Ştiţi unde să mă căutaţi şi să mă găsiţi. Am fugit!
Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate