Cîteva elemente de bază trebuie clarificate înaintea vizitei Preşedintelui Băsescu la Chişinău. Decizia de a face din Chişinău primul punct de contact extern al noului mandat Băsescu are, în mod evident, o funcţie simbolică importantă dar şi cîteva repere realiste care ar trebui bine înţelese.
Partea de entuziasm pro-Moldova nu e o noutate în politica externă românească dar direcţia şi-a dovedit demult valoarea strict decorativă. Prin urmare, problema e relansarea în termeni politici reali. Multă lume a reţinut doar declaraţiile de natură sentimental-festivă ale Preşedintelui Băsescu şi anume referinţa la Moldova ca „proiect de suflet” al României. Declaraţia are valoarea ei tonică dar viziunea Preşedintelui în materie de relaţii cu Moldova trebuie căutată în altă parte. E vorba de insistenţa programatică a Preşedintelui Băsescu asupra ideii de convergenţă europeană.
Lăsînd la o parte declaraţiile de simpatie patriotică, abia ideea convergenţei europene e, cu adevărat, un element de politică „tare”. E important ca şi adepţii „unionismului” şi personajele politice mai reţinute să înţeleagă că evoluţia relaţiilor româno-moldovene sub cupolă europeană duce la o situaţie de cîştig, oricare ar fi proiectul politic următor. Pe scurt şi mai clar spus, problema esenţială a relaţiilor româno-moldovene e alinierea valorilor iar această problemă pune la rîndul ei chestiunea dezvoltării.
Nu se poate vorbi de unire şi nici de relaţii de coabitare fructuoase, atîta vreme cît Republica Moldova nu adoptă cu adevărat valori europene şi cîtă vreme nu le foloseşte pentru a trece la un proces de dezvoltare, adică la desprinderea de vechea ei matrice sovietică. Orice s-ar spune la Chişinău, Moldova are, alături de alte state ale fostei periferii sovietice, un handicap istoric grav. El poate fi rezumat în două puncte: mentalitatea politic-instituţională sovietică şi subdezvoltarea economică „dezvoltată” de modelul industrial sovietic. Prin urmare, problema relaţiilor viitoare ale ansamblului naţional moldo-român nu se poate pune în mod serios decît după abordarea problemelor istorice de fond al spaţiului post-sovietic moldovenesc. Mai întîi, dezvoltare şi apoi sentimente.
Ecuaţia explică de ce anume a vorbit Preşedintele Băsescu atît de insistent de abordarea problemelor româno-moldovene prin mijlocirea valorilor şi instrumentelor europene. Acest accent e, practic, prima iniţiativă politică reală şi primul proiect de diplomaţie europeană în relaţiile României cu Moldova, după o lungă perioadă de simulacru festivist. Tema lacrimogenă a frăţiei - paradoxal, laolaltă cu tema moldovenismului neaoş - a slujit, de regulă, drept frînă în dezvoltarea unui proiect comun. Vizita Preşedintelui Băsescu va duce, cu siguranţă, mai departe acest efort care încearcă să scoată relaţiile reciproce din literatura patriotică fără urmări şi să le introducă în realitate.