Cine aprobă dreptul la vot?
05.11.2009
Democraţia românească nu se simte bine. Nu din lipsă de alegeri ci din vicierea lor. Vin alegerile prezidenţiale, vine şi referendumul dar asta nu înseamnă că alegătorul român e respectat. Mai întîi, pentru că dreptul lui de a spune în mod direct ce crede şi ce vrea e blocat sau ridiculizat.
Un alegător se exprimă direct, pe o temă (nu asupra unei persoane), într-un singur fel: prin referendum. Altfel, alegătorii votează indirect, adică trimit în Parlament oameni care urmează să îi reprezinte. Tocmai referendumul, instrumentul de exercitare directă a opţiunii libere, e pus la îndoială. În primul rînd de un Parlament care: la început s-a făcut că n-aude şi a răspuns cu mare întîrziere cererilor de organizare de referendumuri înaintate de Preşedintele Băsescu; apoi, a votat, prin comisiile sale juridice, împotriva organizării referendumului; după care a votat din nou, de data asta încercînd să blocheze organizarea referendumului prin argumente tehnice. În toate aceste situaţii, Parlamentul n-a făcut decît să lupte împotriva dreptului cetăţenesc de a alege.
Din altă direcţie, politicienii şi partidele ostile Preşedintelui Băsescu au lansat ideea după care referendumul din 22 noiembrie va fi organizat pentru a înclina alegerile prezidenţiale în favoarea lui Băsescu. Adică spre a le măslui. Ideea duce la concluzia după care referendumul nu e un act democratic fundamental ci un instrument şi o formă de complicitate la furt. Un fel de şperaclu.
Să admitem că Preşedintele Băsescu vrea să obţină voturi folosindu-se de referendum. Dacă ar fi fost aşa, atunci, Preşedintele ar fi plasat referendumul în aceaşi zi cu desfăşurarea turului doi al alegerilor prezidenţiale care va avea loc pe 6 decembrie. Însă referendumul va avea loc pe 22 noiembrie, ziua în care are loc turul întîi al prezidenţialelor.
De ce, atunci, asaltul împotriva referendumului? Pentru că referendumul îi întreabă pe români dacă vor o cameră în loc de două şi 300 de parlamentari în loc de 471. E foarte posibil ca românii să voteze pentru un Parlament diferit. Nu pentru că îl vor mai mic. Referendumul nu urmăreşte să taie doar pentru că poate să taie. Miza e eficienţa parlamentului care, acum, în formula cu două camere identice, dublează absolut tot. Un parlament simplificat ar produce două efecte: ar strica aranjamentele oligarhiei care contează lejer pe grupuri mari de parlamentari şi, doi, ar reduce baza de recrutare a unui sistem de partide care cumpără oameni, împingîndu-i în Parlament. Esenţa practicii parlamentare actuale e coruptă şi nu respectă regula reprezentării democratice. Un referendum care luptă împotriva acestui aranjament e un referendum împotriva celor ce menţin sistemul şi asta explică reacţia lor.
Acest forum a fost închis