Linkuri accesibilitate

Disputa dintre Maia Sandu (PAS) şi Ministerul Justiției (Ziarul Național)


Organizaţii ale societăţii civile condamnă declaraţiile Mitropolitului Moldovei Vladimir, făcute în cadrul şedinţei Parlamentului din 27 aprilie cerînd abrogarea Legii antidiscriminare (IPN).

Ziarul national” se ocupă de disputa apărută între fostul ministru al Educației, Maia Sandu, şi Ministerul Justiției. Maia Sandu, care intenționează să depună actele pentru înregistrarea Partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS), afirmă că MJ ar fi impus o cerință nouă privind înregistrarea unui partid politic: locul de muncă al membrului de partid. „O surpriză de la MJ… Legea nr. 294 din 2007 privind partidele politice spune că pentru înregistrarea unui partid politic, la MJ se depune lista membrilor partidului care cuprinde: numele, prenumele, data naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura membrului. La 22 aprilie 2016, MJ plasează pe pagina sa oficială un document prin care impune o cerință nouă, care nu se conține în lege - locul de muncă al membrilor de partid. Asta după ce câteva mii de cetățeni au semnat în listele de membri PAS fără a indica locul de muncă”, a scris Maia Sandu într-un comentariu pe Facebook.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:17 0:00
Link direct

Reacția a venit de la viceministrul Justiției, Nicolae Eșanu. Acesta susține că prima dată a auzit de această cerință a instituției pe care o reprezintă. „Am auzit pentru prima dată despre faptul că MJ a schimbat condițiile. Am telefonat la șefa direcției care mi-a confirmat că a plasat respectiva informație, dar că aceasta se datorează unei erori tehnice. I-am solicitat s-o corecteze urgent”, a menționat Eșanu. Acesta a dezvăluit și un mesaj confidențial primit de la ministrul Vladimir Cebotari. „La ora 14.16 primesc un mesaj, marcat drept prioritar, de la domnul ministru cu următorul conținut: „Rog să verificați de urgență ce vorbește doamna Sandu. Eu nu cunosc ca noi să fi întreprins astfel de acțiuni”.

O ştire de pe Agenţia IPN anunţă că mai multe organizaţii ale societăţii civile condamnă declaraţiile Mitropolitului Moldovei Vladimir, făcute în cadrul şedinţei Parlamentului din 27 aprilie, precum şi tolerarea, ba chiar susţinerea acestora, de către unii deputaţi. ONG-urile susţin că aceste declaraţii sunt discriminatorii. Mitropolitul Moldovei Vladimir, în discursul său în legislativ, a pledat pentru abrogarea „Legii Antidiscriminare”, invocând că aceasta protejează drepturile minorităţilor sexuale şi că astfel de legi duc „la destabilizarea situaţiei în societate şi prăbuşirea valorilor creştine”. Mai mulţi deputaţi au aplaudat această chemare. Asociaţia Promo-LEX, Coaliţia Nediscriminare, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Centrul Naţional al Romilor, Asociaţia pentru Politică Externă, Institutul de Politici Publice, Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” spun într-o declaraţie că declaraţiile Mitropolitului, fiind făcute în forul legislativ al statului, încalcă limitele unui discurs religios,. „Amintim că Republica Moldova este un stat laic. De asemenea, declaraţiile au atins grav egalitatea şi demnitatea umană a persoanelor LGBT, care în viziunea Mitropolitului nu merită să se bucure de tratament egal. De asemenea, declaraţia este eronată, deoarece limitează Legea 121 la un singur grup protejat. Reacţia deputaţilor care au aplaudat denotă lipsa responsabilităţii şi respectării principiului egalităţii şi nediscriminării”, se arată în declaraţia semnată de reprezentaţii ONG-urilor.

Agora.md arată că miercuri, înainte de a-şi prezenta oficial bilanţul celor 100 de zile de mandat, premierul Pavel Filip a oferit un interviu telefonc pentru AP, acesta fiind preluat şi de The Washington Post. Anume în acest interviu oficialul moldovean ar fi anunţat în premieră că intenționează să reducă numărul de ministere cu aproape jumătate pentru a face un guvern mai eficient. Totodată, Filip s-a arătat sigur că investițiile private vor veni „în cazul în care va exista certitudinea că în țară nu există fenomenul corupției, nu există bariere birocratice, și nici controale abuzive din partea statului”. Scopul său este „o Moldovă prosperă și stabilă în Uniunea Europeană”. O viziune care pare, în acest moment, îndepărtată, în situația în care Republica Moldova este nevoită să împrumute de la bănci comerciale pentru a acoperi pensii și salarii, comentează jurnaliștii de la AP. În cadrul aceluiași interviu, Pavel Filip a promis să identifice și să urmărească penal pe acei care în noiembrie 2014 au furat peste un miliard de dolari din trei bănci din Republica Moldova, provocând astfel luni de proteste și instabilitate politică în țară. În ceea ce ține de relațiile cu Rusia, premierul moldovean este de părere că Moscova nu are nimic de pierdut de pe urma apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. „Ceea ce ne dorim în relația noastră cu Rusia este respect reciproc și predictibilitate. Moldova este liberă să-și aleagă calea, iar Rusia trebuie să înțeleagă acest lucru ca pe o oportunitate”, a conchis Pavel Filip.

XS
SM
MD
LG