„Decizia așa-numitei Curti Supreme din Crimeea de a interzice activitatea Mejlisului tatarilor din Crimeea, organ de auto-guvernare, numindu-l „organizație extremistă”, este un atac grav asupra drepturilor tătarii din Crimeea”, se arată într-o declarație publicată ieri la Bruxelles de serviciul diplomatic extern al UE. Și la Strasbourg secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, s-a declarat „îngrijorat de decizia Curții din Simferopol”.
Insa Refat Ciubarov, președintele Mejlis-ului şi deputatul în Rada Supremă de la Kiev, a anticipat decizia autorităților din Simferopol de interzicere a organizației, și a comunicat-o Secretarului General al Consiliului Europei în cadrul unei întrevederi care a avut loc cu câteva zile înainte, la Strasbourg.
Observatorii politici sunt de părere că mesajul lui Jagland, mai puțin ferm față de cel al Uniunii Europene, se înscrie în linia unei politici mai puțin dure față de Rusia pe care o duce organizația de la Strasbourg, care, anticipează observatorii, va culmina cu ridicarea, la sesiunea din iunie, a sancțiunilor impuse Rusiei de APCE pentru anexarea Crimeei.
Consiliul Europei încearcă astfel să mențină un echilibru între păstrarea Rusiei în cadrul organizației (Rusia fiind nu doar o țară foarte puternică și importantă din punct de vedere geopolitic, dar și unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul instituției) și consecvența cu misiunea organizației care este apărarea drepturilor omului, democrației și statului de drept.
Până la începutul acestui an autoritățile din Crimeea nu au permis misiunilor internaționale să evalueze situația drepturilor omului (în special a minorității tătare) din peninsulă. Recent, însă, grație unor negocieri purtate de Secretarul General al Consiliului Europei, politicianul socialist din Norvegia,Thorbjorn Jagland, Simferopolul a acceptat o misiune condusă de reprezentantul Elveției la Consiliul Europei, ambasadorul Gérard Stoudmann.
Întregul proces de negociere a fost considerat controversat atât de către autoritățile de la Kiev cât și de liderii tătarilor din peninsulă. Surse guvernamentale de la Kiev au declarat Europei Libere că programul agreat de Strasbourg și Kiev pentru misiune a fost modificat de Consiliul Europei după o vizită a secretarului Thorbjorn Jagland la Moscova, care a precedat misiunea din Crimeea. Mai mult, autoritățile de la Kiev au fost nemulțumite și de faptul că misiunea Consiliului Europei a ajuns în peninsula via Moscova și nu via Kiev.
În ce îi privește pe tătari, aceștia au dezavuat raportul misiunii Consiliului Europei în Crimeea. Deși admite că „situația prezentă afectează populația din Crimeea în mai multe feluri”, documentul nu identifică o represiune la adresa întregii comuntități a tătarilor, ci doar asupra unor cazuri individuale.
Refat Ciubarov, liderul Mejilis: „Autoritățile ocupației ruse din Crimeea încearcă să ne determine să părăsim peninsula”, a spus Refat Ciubarov săptămâna trecută, la Strasbourg, înaintea întâlnirii cu Thorbjorn Jagland. Rusia militarizează peninsula. Pe teritoriul Crimeei sunt cele mai moderne sisteme de apărare antiaeriană, o adevărată amenințare la adresa flancului sudic al NATO. Mejlisul a fost înființat în urmă cu 25 de ani, când ne-am întors din exil, din URSS. Am stabilit atunci un sistem sustenabil de autoguvernare locală. Membrii Congresului Național erau aleși prin vot direct, secret o data la cinci ani. Acum doi ani, când au anexat peninsula, rușii au încercat să ne „cumpere”, să ne mituiască. Ne-au propus drepturi politice și economice lărgite, și pentru că am refuzat și nu am cooperat cu ei au inceput să ne șantajeze. Următoarea etapă a fost represiunea pe care o trăim astăzi.”
Ciubarov amintește că 13 tătari se află încarcerați în Crimeea, acuzați pentru organizarea în in 2014, a unor mitinguri anti-anexare. „Oamenii noștri zac în închisori pentru că au apărat independența țării. Alții sunt acuzați că au aderat la organizații musulmate extremiste”, spunea Ciubarov cu o săptămână înainte ca autoritățile din Crimeea să clasifice, pe 26 aprilie, chiar Mejilisul organizație extremistă și să o interzică prin lege.
„În ultimii doi ani au dispărut zeci de tineri, iar pe unii i-am găsit morți. Toate acestea sunt măsuri de intimidare, care să ne determine să plecăm. Suntem singurii care se opun invaziei rusești într-un mod organizat.”
Cât privește raportul ambasadorului Stoudmann referitor la Crimeea, Președintele Mejilis-ului își exprimă dezacordul cu concluziile documentului referitoare la tătari.
„In raportul dlui Stoudmann, cu care suntem in total dezacord, se spune că în Crimeea nu există o agresiune sistematica împotriva comunității tătarilor din peninsulă. Dar iată, acum Mejilis-ul a fost desființat. Cum e posibil acest lucru când Mejilis-ul este membru al Consiliului ONU pentru populații indigene? Îl informez pe dl Stoudmann că agresiunile la adresa tătarilor se produc in masă, iar motivul este faptul că noi ne opunem ocupației. Dar nici dl Obama, nici dna Merkel nu recunosc ocupația, anexarea Crimeei. Ar trebui și ei arestați potrivit deciziei procuraturii din Crimeea?”
Ciubarov cere Consiliului Europei să trimită noi misiuni de monitorizare în Crimeea și organismelor internaționale să convingă Rusia „să revină în matca respectării legislației internaționale”. El mai cere Occidentului să înghețe averea celor care au contribuit la anexarea Crimeei, iar cei care au comis crime să fie aduși în fața justiției.
Potrivit unui raport al APCE, situația tătarilor este alarmantă în Crimeea. Una dintre raportoare, parlamentara germana Marieluise Beck (Stânga Nordică Unită) a afirmat că nu a putut să se întâlnească în Crimeea cu tătarii, fiind nevoită să o facă „în afara teritoriului lor, căci oamenilor le este frică să nu se afle că au colaborat cu străinii”. Beck mai scrie în documentul adoptat de APCE că „în Crimeea există tendința de distrugere a tătarilor ca grup etnic și că, fiind obligați să vorbească rusește, comunitatea va dispărea în timp.”
Documentul mai arată că anexarea Crimeei a provocat Ucrainei pagube de peste 15 miliarde de Euro.
