Linkuri accesibilitate

Încrederea moldovenilor în Poliție în erodare continuă


Cele mai grave defecte ale poliţiei ar fi corupţia, profesionalismul scăzut şi lipsa dorinţei de a proteja oamenii simpli.

Poliţia continuă să fie percepută de moldoveni ca una din instituţiile cele mai corupte. Percepția nivelului de corupţie a crescut cu 10% în ultimii doi ani, iar încrederea în poliţie s-a erodat. Datele apar într-un nou sondaj, al treilea la număr, despre încrederea pe care o au cetăţenii în poliţie, realizat de Institutul de Politici Publice cu suportul financiar al Ambasadei SUA, la solicitarea Ministerului de Interne.

Sondajul a fost realizat în noiembrie 2015, în toiul protestelor antiguvernamentale paşnice. Atunci nu fusese atinsă intensitatea celei mai recente manifestaţii, urmată de semne de întrebare privind felul în care poliţia şi-a îndeplinit atribuţiile. Poliţiei i s-a reproşat, după protestul de duminică, între altele, că a folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor, că unii colaboratori erau dotaţi cu arme automate, dar şi faptul că o clădire privată a fost mai intens păzită decât clădirea Guvernului. Rezultatele sondajului ar fi fost, probabil, altele, dacă cetăţenii erau întrebaţi despre câtă încredere au în poliţie imediat după protestul din 24 aprilie, spun autorii cercetării.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:48 0:00
Link direct

E greu de presupus încotro însă ar înclina balanţa, spune directorul executiv al Insitutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie:

„Putem doar să măsurăm. Este foarte greu de spus, pentru că există cetăţeni care percep activitatea poliţiei, ca şi activitate de menţinere a ordinii publice. E percep pozitiv. Chiar şi în acest sondaj există un procent de cetăţeni care ar vrea ca poliţia să se manifeste mai energic şi să fie mai compulsivă. Alţii o să zică că asta este violarea drepturilor omului. că se compensează sau nu, îmi e foarte greu să spun.”

Autorii au precizat că scopul sondajului este de a surprinde atitudinele cetăţenilor nu în cele mai aride momente, ci în contactele cotidiene cu poliţia şi subdiviziunile MAI, pentru a vedea progresele reformei, iniţiate în urmă cu trei ani, spun autorii.

Comparat cu rezultatele unei cercetări similare, realizate în 2013, în toiul reformei, proaspătul sondaj surprinde un declin la mai multe capitole. Încrederea în poliţie s-a diminuat, percepţia nivelului de corupţie a crescut, imaginea poliţiei, inclusiv la nivel de comunităţi s-a erodat. Cea mai apatică subdiviziune este poliţia de patrulare, care urmare a reformei, a înlocuit-o pe cea rutieră. În general, fiecare al doilea respondent spune că nu a observat în ultimii doi ani schimbări în activitatea poliţiei. În opinia lor, cele mai grave defecte ale poliţiei ar fi: corupţia, profesionalismul scăzut şi lipsa dorinţei de a proteja oamenii simpli. Toate acestea trebuie să fie un semnal de alarmă pentru Ministerul de Interne, spune directorul de programe de la IPP, Iurie Pântea:

„Există o descreştere a atitudinii şi avântului care a fost doi ani în urmă. Acum aşteptările, de fapt, nu se confirmă. Ceea ce e un semnal de alarmă pentru Minister pentru ca să-şi revadă obiectivele care erau iniţial aprobate şi pentru ca să-şi corecteze acţiunile de mai departe.”

Dintre toate instituţiile de drept, Ministerul de Interne fusese cel mai lăudat, inclusiv de donatorii externi, pentru promovarea reformei în sectorul justiţie. Reformarea vizibila a Internelor a făcut posibilă în 2014 liberalizarea vizelor, or tocmai MAI era responsabil de 70 la sută din măsurile prevăzute în planul de acţiuni pentru eliminarea vizelor. Pornind de la rezultatele sondajului, principalele obiective ale reformei, şi anume schimbările structurale din cadrul MAI şi demilitarizarea poliţiei, încă ar urma să îşi demonstreze funcţionalitatea.

Previous Next

XS
SM
MD
LG