Parlamentara estonă, Kaja Kallas, este vice-președintă a Comisiei parlamentare Uniunea Europeană-Ucraina și, în această calitate, a stat de vorbă cu corespondenta Europei Libere la Strasbourg despre referendumul din Olanda și despre cât de puternice sunt sentimentele anti-europene.
Olanda țara care deține actualmente președinția rotativă a Uniunii Europene, și pe teritoriul căreia, la 7 februarie 1992, a fost semnat Tratatul privind Uniunea Europeană (numit și Tratatul de la Maastricht), a provocat o undă de șoc în UE după ce pe 6 aprilie în jur de 33% dintre cetățenii săi au respins Acordul de Asociere UE-Ucraina, în cadrul unui referendum care a transmis de fapt, spun analiștii, un mesaj dezaprobator la adresa UE și a politicilor europene ale guvernului de la Haga. Coaliția fragilă de la guvernare din Olanda aproape s-a destrămat în luna aprilie a anului trecut din cauza politicii privind azilul, când Germania a cerut impunerea unor cote obligatorii de refugiați în toate statele membre UE. Însă, așa cum este clar că nemulțumire cu privire la politicile vizavi de UE există, tot așa clar trebuie spus că cei 68% dintre olandezi care nu au participat la vot au transmis si ei un mesaj. Fie nu îi interesează subiectul (nu au nici o părere cu privire la Acordul cu Ucraina), fie un altul pe care politicienii trebuie să îl descifreze, este de părere Kaja Kallas (ALDE), vicepreședinte Delegației la Comitetul Parlamentului European de Asociere UE-Ucraina.
Europa Liberă: Doamnă Kallas, referendumul din Olanda cu privire la Acordul de Asociere UE-Ucraina a stârnit o adevărată furtună atât în UE cât și în afara ei. Unii observatori atrag atenția însă asupra celor două treimi dintre olandezi care nu au venit la vot, alegând astfel să se abțină și de la „da” și de la „nu”. Dumneavoastră cum interpretați acest tablou?
Kaja Kallas: „Un număr foarte mic de oameni au venit la vot. 32%, dar foarte mic oricum. Cred că mai degrabă mai clar a fost mesajul celor care nu au venit la vot, respectiv, că nu le pasă de referendum sau de Acordul de Asociere UE-Ucraina. Ca atare, când se promovează ideea că a fost un „nu” clar, trebuie să se precizeze și faptul că doar o treime dintre olandezi sunt de această părere. Este posibil ca cei care nu au venit la vot să nu fi ințeles nici măcar sensul întrebării la care aveau de răspuns la referendum, după cum este la fel de posibil ca cei 68% de olandezi care nu au participat la vot să susțină pur și simplu linia politică a actualului guvern. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că cei care au venit la vot, au votat clar „nu”.
Acum, sigur, se pune întrebarea dacă ei chiar au răspuns la întrebarea din biletul de vot, sau au dorit doar să dea un semnal. De multe ori oamenii profită de referendumuri ca să iși exprime sustinerea sau opozitia pentru felul in care merg lucrurile in țara sau in comunitatea lor, dar care nu are neapărat legătură cu subiectul referendumului. Ar putea fi și cazul acestui referendum, dacă ne gândim că în campania care a precedat referendumul tabăra „nu” a chemat populația la un vot nu împotriva Ucrainei, ci impotriva liniei politice a guvernului olandez în relația sa cu UE.”
Europa Liberă: Ca atare susțineți teza potrivit căreia nu Ucraina a fost subiectul, ci guvernul olandez și relația sa cu Bruxelles-ul (o nemultumire legată, mai degrabă, de valurile de refugiați).
Kaja Kallas: „Dacă vă uitați la sondajele de opinie unde oamenii au fost întrebați de ce au votat cum au votat, cam peste tot vom vedea că oamenii au spus că nu a fost vorba de Ucraina, ci despre dorința lor de a-și exprima euroscepticismul, ca o tendință generală. Sunt însă și oameni care într-adevăr, nu doresc ca UE să se asocieze cu Ucraina. Pentru noi este acum important să înțelegem ce anume îi motivează, ce văd rău în relatia noastră cu Ucraina.”
Europa Liberă: Cum se explică această creștere a sentimentelor anti-europene, care sunt debusolante mai ales dacă vin, iată, dintr-o țară fondatoare a UE și NATO.
Kaja Kallas: „Sentimentele eurosceptice sunt într-adevăr în creștere pe întreg continentul, nu doar în Olanda. Toate problemele cu care ne confruntăm mai adaugă un pic de euroscepticism în inima oamenilor. Partidele de extremă dreapta, anti-europene, profită, desigur, de aceasta. Dacă ne uităm la trendurile globale, alegerile SUA, și ei au aceste trenduri, dar ei nu dau vina pe UE pentru to ce se intâmplă rău. Dar in UE, instituțiile europene sunt un cal bun de bataie.”
Europa Liberă: Unii spun că mișcarea din Olanda va reverbera în întreaga Europă…
Kaja Kallas: „Definitiv, toate cercetările sociologice relevă același lucru. Forțele anti-europene devin din ce in ce mai puternice. Dar ce găsesc interesant este că această creștere a euroscepticilor are loc grație oportunitătilor pe care leau să colaboreze în diverse state membre, grație libertăților oferite de UE. Iată, ele folosesc avantajele oferite de UE pentru a lucra împotriva UE.”
