În timp ce în România continuă scandalul născut la Opera Națională Română de tratamentul aplicat celebrului cuplu Alina Cojocaru-Johan Kobborg de noua echipă directorială instalată peste noapte de Ministerul Culturii, în lumea internațională a operei se petrec evenimente cu adevărat demne de înregistrat.
Știrea cea mai incitantă înregistrată de presa internațională vine de la Berlin, unde Fundația Opera din Berlin, care reunește din 2004 sub umbrela ei Opera Germană, Opera de Stat, Opera Comică și Baletul de Stat, s-a angajat să planifice activitatea instituțiilor, printr-o coordonare a unui marketing țintit și aplicarea unor măsuri structurale, capabile toate să asigure un program de spectacole pe termen lung. Acordul între conducerile celor trei opere și cea a Baletului de Stat – se spune într-un comunicat de presă – este menit să asigure baza financiară necesară pentru menținerea pe viitor a competitivității Operei berlineze la scară internațională.
Grație acestui acord, Senatul capitalei Germaniei a aprobat zilele acestea proiectul unui contract de subvenție, cu durată pînă la 31 decembrie 2020, în baza căruia contribuția anuală totală a statului la susținerea Fundației Operei din Berlin se va ridica, începînd din 2017, la 141,2 milioane de euro. Anul acesta, subvenția decisă anterior va fi sporită cu 2,8 milioane de euro, ajungînd la 138 de milioane, suplimentul de buget urmînd să compenseze creșterile de tarife pentru cei circa 1900 de angajați ai Fundației.
Subvenția bugetară urmează să fie aprobată acum de Camera Reprezentanților, iar în baza ei, Opera Germană ar urma să primească 45,8 milioane de euro, cea de Stat, 49,5, Opera Comică 38,5, iar Baletul de Stat, 8,8 milioane de euro. Nu este greu de observat cum tratează autoritățile germane cultura și Opera. Un comentator britanic nota că pentru cele două opere londoneze, Consiliul Artelor de la Londra găsește prea mult să cheltuiască fie și jumătate din suma subvenției de la Berlin. Despre bugetul Operei din București și nemulțumirile salariațielor ce s-ar putea spune?...
Alte știri notabile au parvenit joi de la Metropolitan Opera din New York, a cărei conducere a anunțat că James Levine, cunoscutul dirijor care asigură directoratul artistic de peste 40 de ani, se va retrage la sfîrșitul stagiunii actuale. James Levine, astăzi în vîrstă de 72 de ani, suferă de complicațiile unei boli Parkinson, are dificultăți să mai dirijeze, dar – precizează conducerea de la Metropolitan – va deveni director muzical emerit, o poziție din care va mai putea dirija orchestra faimosului teatru liric.
Știrile au fost communicate membrilor orchestrei și ai corului la o ședință într-una din sălile mici ale Operei – scrie Michael Cooper în New York Times – de către chiar Levine, care a vorbit sincer, fără să ascundă despre situația sănătății sale. Levine a început să dirijeze orchestra Metropolitanului în 1971, a condus de atunci 2551 de reprezentații, iar din 1986 a ocupat, timp de două decenii, postul de director artistic.
Bugetul anual al operei new yorkeze se ridică la 300 de milioane de dolari, din sponsorizări private, și există îngrijorări că fără un nou lider cu prestigiu, Opera se va confrunta cu dificultăți majore. Situația este total diferită de cea a operelor europene, sporizate toate masiv de către stat, iar cele 22 de milioane anunțate deficit anul trecut de către Met preocupă pe toată lumea.
Directorul-general al companiei, Peter Gelb, l-a promovat acum pe John Fischer, directorul administrației muzicale, într-o funcție nou creată de director-general muzical adjunct, notînd efortul acestuia de a aduce la Metropolitan mari dirijori și cîntăreți ce nu au lucrat niciodată cu opera new yorkeză. Concomitent cu anunțul retragerii lui James Levine va fi declanșată procedura de selectare a unui nou dirijor de prestigiu, numele cel mai invocat fiind cel al lui Yannick Nézet-Séguin, în prezent director muzical al Orchestrei din Philhadelphia.
