Organizația internațională Freedom House, cu sediul la New York, a dat publicității un nou raport despre evoluția „Națiunilor în tranziție 2016”, raport care reflectă datele din 2015. Cercetarea analizează situația statelor din spațiul fost sovietic, Europa Centrală și Balcani. Experții atrag atenția că problemele economice amenință stabilitatea în fostele țări sovietice, criza migranților alimentează populismul în Europa de Est, iar reformele în țările din Balcani stagnează.
Experții Freedom House au analizat procesul de democratizare în statele din fostul spațiu comunist și Balcani. 11 din cele 29 de țări vizate au înregistrat un declin al procesului de democratizare, printre care și Republica Moldova. Ca și în anii precedenți, Moldova se situează după țările din Balcani, Georgia sau Ucraina, dar înaintea Rusiei, Belarus și republicilor central-asiatice. Declinul, se arată în raport, se datorează și „dispariției” a unui miliard de dolari din sistemul bancar.
Pe plan regional, scăderea prețului la petrol combinată cu sancțiunile Occidentului au împins Federația Rusia în recesiune. Criza economică a lovit și statele care depind în mare parte de remitențele din Rusia așa că în 2016 este de așteptat ca state precum Belarus, Uzbekistan, Tadjikistan sau Kîrgîzstan să aibă dificultăți financiare. În opinia lui Nate Schenkkan, directorul de proiect al cercetării „Națiunile în tranziție” , aceste țări suportă acum consecințele unui sistem de guvernare netransparent combinat cu faptul că de-a lungul anilor nu au reușit să-și diversifice economia.
În ce privește Federația Rusă, se arată în raport, din 2012, de când a revenit în fruntea statului, președintele Vladimir Putin și-a întărit stilul autoritar de conducere, care a culminat în 2015 cu reprimarea fără jenă a unor organizații politice sau ale societății civile.
Nate Schenkkan îl descrie pe Vladimir Putin ca un pionier în așa numite inovații autoritariste, făcând trimitere la legea intrată în vigoare în noiembrie 2012, după protestele în masă ale opoziției, și care cere organizațiilor neguvernamentale să se înregistreze la Ministerul Justiției ca „agenți străini” dacă primesc fonduri din străinătate. În consecință, multe ONG-uri s-au văzut silite să-și întrerupă activitatea sau să plece din Federația Rusă. Această practică, observă Nate Schenkkan, a fost preluată de mai multe state din Eurasia.
Anul 2015 a fost unul relativ calm pentru Belarus, unde în octombrie au avut loc alegeri prezidențiale, deci, Aleksandr Lukașenka, pentru a-și consolida poziția de lider, a adoptat o politică mai „pașnică” eliberând din închisoare câțiva prizonieri politici și stabilind o relație mai apropiată cu Uniunea Europeană.
Referindu-se la Ucraina, Freedom House observă că guvernul de la Kiev a promovat anumite reforme în 2015, însă conflictul din estul țării și corupția de la vârful puterii au îngreunat progresul țării. „Ucraina se află într-un moment de cotitură, când trebuie să decidă încotro se îndreaptă. Există riscul că țara va bate pasul pe loc și va continua să susțină un sistem de guvernare lipsit de transparență și corupt”, se arată în raport.
Freedom House își oprește atenția și asupra crizei migranților. Experții organizaţiei cu sediu la New York constată că răspunsul „incoerent” al Uniunii Europene la această problemă lasă ușa deschisă pentru xenofobie și naționalism în țările din Europa Centrală. Diverși politicieni europeni s-au alăturat retorici xenofobe promovată de premierului ungar Viktor Orban care se poziționează ca un protector al identității creștine împotriva „invaziei” musulmane.
