Şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, a aflat zilele trecute cum reacţionează justiţia moldovenească la critică. După ce a sancţionat ca fiind „motivată politic” decizia Curţii de Apel Cahul de a-l suspenda din funcţie pe primarului din Taraclia, Serghei Filipov, de altfel o decizie judecătorească care i-a lăsat fără replică pe mai mulţi diplomaţi, a devenit el ţinta condamnărilor Asociaţiei Judecătorilor, care l-a acuzat de imixtiune în justiţie şi l-a îndemnat să fie mai prudent în declaraţiile pe care le face.
Despre această discutăm astăzi cu invitatul nostru matinal, profesorul Nicolae Roşca, doctor în drept, şef de departament în cadrul Facultăţii de drept a Universităţii de Stat din Republica Moldova.
Europa Liberă: Am să pun în context lucrurile, dle Roșca, ca să fie clar pentru ascultătorii noștri despre ce discutăm: șeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, a sancţionat decizia Curţii de Apel Cahul de a-l suspenda din funcţie pe primarul din Taraclia. Domnia sa a calificat această decizie ca fiind motivată politic. La fel și Ambasada Statelor Unite a declarat că „hotărârile Curții nu ar trebui să pară cel puțin motivate politic”. Ulterior, într-o scrisoare deschisă, Asociaţiei Judecătorilor l-a acuzat pe dl Tapiola de imixtiune în justiţie şi l-a îndemnat să fie mai prudent în declaraţiile pe care le face. Care este poziția Dvs. față de această dispută și, aș vrea să precizez că, ne interesează părerea Dvs. pentru că, sau poate întâi de toate, pentru că în fosta Dvs. calitate de șef al Colegiului disciplinar al judecătorilor presupunem că aţi cunoscut cel mai bine cum ar trebui și cum funcționează etica judecătorilor?
Nicolae Roşca: „Știți ce aș spune? Dacă justiția noastră ar fi una veritabilă, adică nu ai avea ce-i reproșa, poate că o astfel de reacție din partea ei ne-ar bucura. Dar justiția moldavă nici pe de parte nu demonstrează corectitudine și legalitate, nu demonstrează, de fapt, nici dorință de a se reforma cu adevărat. Și în situația în care Republica Moldova a semnat un Acord de Asociere, în situația în care ea s-a angajat să-și reformeze justiția, a declara atașamentul față de valorile europene de democratizare de a forma un stat bazat pe supremația legii, eu cred că instituțiile statului trebuie prin fapte să realizeze aceste deziderate.”
Europa Liberă: A mers poate reprezentantul Uniunii Europene prea departe în comentariul său, cum vi se pare?
Nicolae Roşca: „Nu. Eu cred că asta este o situație când cuțitul a ajuns la os. Cu părere de rău, noi în Republica Moldova nu mai avem mecanisme de a influența justiția, adică statul nu-și ascultă proprii cetățeni care ies la miile de manifestații, nu ascultă nici opiniile societății civile practic de nimic. Probabil că asta ar fi unicul instrument de a-i trezi la realitate pe cei care fac justiție și chiar care fac politică în Republica Moldova că angajamentele asumate trebuie să fie respectate.”
Europa Liberă: Această decizie a Curții de Apel Cahul prin care a fost suspendat pentru un termen de doi ani din funcție un primar, primarul din Taraclia, Serghei Filipov, pentru faptul că a defrișat niște arbori, Dvs. cum vi se pare?
Nicolae Roşca: „Sincer să spun pentru a mă pronunța asupra unei hotărâri ar trebui să dețin mai multe amănunte. Dar în Moldova știu că lucruri similare, cel puțin din presă rezultă că asemenea lucruri se fac și în alte părți, inclusiv în Chișinău au fost defrișați arbori, inclusiv în Nisporeni, şi, de fapt, justiția nu reacționează în aceeași manieră față de aceste situații. Iar dacă ar fi reacționat întotdeauna la aceste reacții, atunci această decizie nu ar fi fost una ciudată. Dar în cazul când a apărut un caz singular, pentru prima dată și mai mult, am văzut și declarațiile dlui Filipov care a spus că a avut anumite incidente cu unele partide politice, iată aici deja se formează un mozaic despre care vorbim - este vorba de o justiție selectivă și o încercare de a-l pune pe un primar la punct.”
Europa Liberă: Ce i-a supărat pe judecători? De ce a fost această reacție a Asociației Judecătorilor semnată de Ion Druță, o reacție în care se formulează acuzații de imixtiune în justiție față de reprezentantul Uniunii Europene şi el este îndemnat să fie mai prudent cu declarațiile?
Nicolae Roşca: „Eu de mai multe ori chiar spuneam că Asociația Judecătorilor ar putea să fie un portavoce a corpului judecătoresc, să reacționeze la încercarea de a-i influența pe judecători. Dar iată că ei niciodată nu reacționează atunci când este evidentă o influență din partea forțelor politice, ei niciodată nu încearcă să reacționeze atunci când există și influențe din interiorul puterii judecătorești, adică a unor organe cum ar fi președintele CSJ sau CSM, ei nicidecum nu reacționează. Ei nu reacționează nici în cazul când unii judecători calcă strâmb. Nu știu de ce mi-am făcut o concluzie că, de fapt, prin Asociația Judecătorilor, au răspuns alte persoane și poate cei care astăzi conduc cu sistemul judecătoresc.”
Europa Liberă: Adică cine: cei care conduc cu CSM şi CSJ?
Nicolae Roşca: „Eu cred că da, conducerea Curții Supreme de Justiție și, implicit, conducerea Consiliului Superior a Magistraturii.”
Europa Liberă: Dle Roșca, reforma justiției durează de mai multă vreme. Sinceră să fiu nu-mi amintesc să fi auzit în toată perioada asta un comentariu lesnicios la adresa justiției, dimpotrivă se aud doar critici. Câteva motive de critică mai recente: concurs cu un singur candidat la funcția de șef al acestei Curți Supreme de Justiție despre care tocmai vorbeați, decizia Consiliului Suprem al Magistraturii să nu permită jurnaliștilor acces la ședințe și multe altele. După părerea Dvs. se poate vorbi despre un eșec al reformei justiției?
Nicolae Roşca: „Probabil că nu la emisiuni, dar au mai fost situații când eu am spus că, cu părere de rău, astăzi în sistemul judecătoresc nu există forțe care ar putea realiza o veritabilă reformă în domeniul justiției. Ce mă face să cred asta? În primul rând, dacă vă amintiți câțiva ani în urmă când s-a creat în componență deplină Consiliul Superior al Magistraturii a fost nevoie de patru sau de cinci adunări generale a judecătorilor pentru a alege judecători din membrii Consiliului Superior al Magistraturii, apoi promovarea la Curtea Supremă de Justiție. Cred că cei care ne ascultă știu că de nenumărate ori societatea civilă a reacționat, adică se vede cu ochiul liber cum erau promovați oameni care potrivit regulilor stabilite însăși de CSM acumulau un număr redus de puncte față de alții, adică ei promovau pe cei mai slabi tot după criteriile stabilite de ei în detrimentul celor mai puternici. Și asta mă face să ajung la concluzia că cineva special nu a permis unor persoane cu o autoritate să vină la Curtea Supremă de Justiție ca ulterior să facă o concurență, de exemplu, la funcția de președinte al Colegiului civil, comercial și contencios administrativ, unde de trei ori a fost anunțat concursul. Nu a înaintat nimeni candidatura la funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție și iarăși fără niciun candidat. Și asta mă face să cred că acesta este un eșec. Adică principiile de care s-au condus cei care astăzi încearcă să facă reforma nu sunt unele respectabile.”
Europa Liberă: Se pare că instituțiile europene s-au cam săturat să audă doar cuvinte frumoase şi au dat de înțeles că nu se vor lăsa păcăliți și au început să urmărească cu atenție cauze examinate pentru a-și da seamă în ce măsură s-a realizat reforma. L-am auzit vorbind despre asta pe același Pirkka Tapiola și probabil această reacție la decizia Curții de Apel Cahul este rezultat al tocmai acestei tactici noi a Uniunii Europene. Dvs. cu siguranță faceți același lucru: ce se poate vedea la o privire mai atentă pe cauzele examinate, făcând abstracție de ceea ce se spune despre reforma justiției?
Nicolae Roşca: „Ceea ce aș putea eu să spun e că în unele declarații publice ale reprezentanților sistemului ei încearcă să acrediteze ideea că totuși justiția în Republica Moldova, adică în ultimii ani a avut succes ajungând mai puține dosare la CEDO. Eu sunt tentat să cred că cea mai mare parte a dosarelor din Republica Moldova s-ar examina în limitele legale. Dar problema apare în alte situații care sunt de rezonanță socială mare, inclusiv situația dlui Filipov, inclusiv examinarea pe ascuns a dosarului în privința dlui Filat. Dacă vă mai amintiți a fost în public un dosar despre care s-a declarat la Consiliul Superior al Magistraturii când justiția noastră a încasat din bugetul de stat o sumă de 14 milioane în favoarea unei firme private care construiește clădiri pentru angajați ai sistemului de justiție. Toate aceste luate împreună, cel puțin cele trei spuse de mine, dar sunt sigur că ele nu sunt toate, demonstrează că justiția nu funcționează după principii sănătoase în baza supremației legii.”
Europa Liberă: Dle Roșca, cum vi se par salariile și pensiile judecătorilor autohtoni raportate la foloasele și eficiența aduse societății de către aceștia?
Nicolae Roşca: „Eu am fostul unul din acei care am susținut idea că un judecător și astăzi susțin că un judecător care lucrează cinstit și corect trebuie să fie bine plătit. Și m-am bucurat atunci când s-a decis majorarea salariilor sperând că va fi și un succes pe măsură, adică că totuși lucrurile se vor schimba. Dar lucrurile nu au demonstrat acest lucru, adică nu s-au demonstrat aceste fapte, ba din contra.
În sistemul judecătoresc pe lângă majorarea de salarii s-au creat condiții, s-au făcut reparații, s-a acordat fiecărui judecător câte un asistent, tehnică, dar rezultatul nu există, ba dimpotrivă ei și în prezent spun că nici asta nu este suficient. Bănuiesc că dacă mergem pe această cale, adică cât nu ai vărsa în sistemul judecătoresc sume financiare oricum nu se vor realiza schimbările așteptate. Cum am spus și anterior, consider că ar trebuie să se inițieze o activitate de schimbare a judecătorilor, treptat, mai întâi cei de la Curtea Supremă de Justiție apoi poate și cei de la Curtea de Apel și atunci pe vertical ar putea să fie influențați și acei din instanțele de fond.”
