Linkuri accesibilitate

Eugen Carpov: „Reglementarea conflictului transnistrean ar trebui să rămînă o prioritate”


Eugen Carpov
Eugen Carpov

Un interviu cu deputatul Eugen Carpov despre chestiunea reglementării diferendului transnistrean.

Reprezentantul special al OSCE pentru reglementarea diferendului transnistrean, Cord Meier-Klodt, s-a întîlnit la Chișinău cu autoritatile statului, dar a purtat discutii si cu reprezentantii de la Tiraspol. Diplomatul de la Berlin a subliniat importanța procesului de negocieri atît în format „1+1”, cît și în cadrul formatului „5+2”. Germania deține președinția în OSCE de la 1 ianuarie curent. Meier-Klodt este pentru prima dată într-o vizită oficială în Moldova în calitate de reprezentant special al organizației. Fostul vicepremier pentru reintegrare în guvernul de la Chișinău, deputatul Eugen Carpov e de părere că dialogul Chişinău-Tiraspol trebuie imbunătatit.

Europa Liberă: Preşedinţia germană a OSCE speră ca procesul de negocieri în problema transnistreană să fie reluat în acest an. Poate fi reluat cât de curând posibil? Există anumite impedimente? Din moment ce nu s-a stabilizat situaţia social-politică la Chişinău, credeţi că rămâne a fi prioritate şi identificarea unei soluţii durabile pentru criza transnistreană?

Eugen Carpov: „Eu cred că ar trebui să rămână o prioritate reglementarea conflictului transnistrean, ea nu poate fi scoasă de pe agendă. Cred că e foarte important acum să observăm aspectele noi care ţin de evoluţiile pe subiectul respectiv. Germania, care a preluat preşedinţia în exerciţiu a OSCE, nu este un simplu actor pe arena Uniunii Europene. Este un lider, un stat care a fost şi anterior implicat în evoluţiile pe Republica Moldova, dar şi pe segmentul reglementării conflictului transnistrean are o contribuţie. Ne amintim de conferinţele din Bavaria, pe care le organizează anual Germania. Şi eu am convingerea că acum partenerii noştri nemţi vor depune eforturi pentru ca această preşedinţie de un an să nu rămână fără rezultate pozitive.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:50 0:00
Link direct

Europa Liberă: Pauza, care a intervenit în negocierile în acest format, e mai mult de un an şi jumătate. În aşa caz se reia totul de la început? Cum se procedează?

Eugen Carpov: „Sigur că, în mod normal, ar trebui să existe o continuitate.”

Europa Liberă: Şi continuitatea aceasta la ce s-ar referi?

Eugen Carpov: „La reglementarea subiectelor fierbinţi care atunci erau pe agendă şi care nu şi-au găsit soluţiile până în prezent. Şi acestea sunt terenurile fermierilor care au fost preluate abuziv de către structurile de la Tiraspol.”

Europa Liberă: Primăvara bate la uşă. Această problemă reapare în actualitate primăvara şi toamna, când trebuie să fie prelucrate pământurile.

Eugen Carpov: „Şi toamna când se strânge roada. Dar deja multe terenuri nu mai aparţin fermierilor din raionul Dubăsari sau Criuleni, de unde erau locuitorii respectivi şi sunt prelucrate de firme sau de cetăţeni din regiunea transnistreană. Şi aceasta complică şi mai mult lucrurile, pentru că deja, practic, conflictul nu este despre un teren, dar este despre faptul că terenul a fost preluat, cedat altor persoane terţe care nu au dreptul la acest teren şi deja litigiul respectiv iese din cadrul unor discuţii politice, el capătă şi aspecte juridice, şi financiare ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Poate fi rezolvată această problemă?

Eugen Carpov: „Trebuie rezolvată.”

Europa Liberă: Cum, domnule Carpov?

Eugen Carpov: „Eu sunt sigur: colegii din Biroul de Reintegrare şi nu numai vor menţine subiectul respectiv pe agendă. Cum? Este dificil de prezis acum. Dar eu cred că soluţii trebuie găsite. Doi, normalizarea activităţii şcolilor. Oricum, subiectul a rămas cumva încremenit, lucrurile nu se schimbă, condiţiile rămân proaste, siguranţa pentru ziua de mâine a şcolilor respective pentru activitatea lor nu este asigurată. Și Chişinăul nu are acces la o bună parte din aceste şcoli care sunt pe partea cealaltă a râului Nistru. Şi aceasta complică foarte mult lucrurile.”

Europa Liberă: Cineva poate propune o variantă care ar împăca ambele părţi, să nu se mai ajungă la disputele acestea care durează la nesfârşit?

Eugen Carpov: „A fost o iniţiativă a OSCE pe care parţial au sprijinit-o şi grupurile de lucru care activează pe domeniul educaţiei la Chişinău şi Tiraspol.”

Europa Liberă: Dar cu cele care nu era de acord Chişinăul?

Eugen Carpov: „Eu de aceea am menţionat: parţial. Dar erau şi aspecte care nu puteau fi acceptate, ele erau principiale. Și din cauza aceasta proiectul nu a mers.”

Europa Liberă: Principialitatea se reducea la cine pune ştampila. Şi în caz că Chişinăul acceptă ceea ce a propus OSCE, ar putea însemna că Chişinăul recunoaşte autoproclamata regiune transnistreană.

Eugen Carpov: „Nu era vorba numai de ştampilă. Era vorba, în primul rând, de curricula educaţională care diferă foarte mult. Noi mergem pe standarde europene, în regiunea transnistreană se mişcă pe standardele Federaţiei Ruse, cu manuale din Federaţia Rusă şi evident că modul de predare şi conţinutul subiectelor diferă mult. Din punctul acesta de vedere, noi nu puteam să acceptăm ca cei din regiunea transnistreană să poată să intervină pe curricula moldovenească a şcolilor care se subordonează Chişinăului. Deci, erau şi cereri de acest fel.”

Europa Liberă: Şi compromis aici nu se poate găsi?

Eugen Carpov: „Compromis, probabil, se poate găsi, dar fără ca să fie cedate elemente principiale. Elevii din aceste şcoli trebuie să facă carte după manualele şi programele care sunt aprobate de Ministerul Educaţiei de la Chişinău, nicidecum de alte structuri nerecunoscute, autoproclamate din stânga Nistrului. Şi problemele sunt multe, nu s-au rezolvat.”

Europa Liberă: Podul de la Gura Bâcului de ce nu a mai fost dat în exploatare? S-a muncit atât de mult. Totuşi, măcar un succes să fie înregistrat în acest dialog pe care îl poartă Chişinăul cu Tiraspolul de atâţia ani şi nici aici nu s-a ajuns la un numitor comun.

Eugen Carpov: „Eu cred că podul de la Gura Bâcului ar fi subiectul cel mai uşor de soluţionat. Este nevoie doar de acceptul celor de la Tiraspol, pentru că podul este într-o stare tehnică normală, acceptabilă. Eu personal am vizitat, la finele mandatului, ultima dată am vizitat podul respectiv. Am trecut pe el, nu este niciun pericol. Este într-o stare tehnică bună şi poate fi utilizat.”

Europa Liberă: De ce partea tiraspoleană nu acceptă darea în folosinţă a acestui pod?

Eugen Carpov: „Eu vedeam şi anterior, şi acum faptul că încercau să ţină nesoluţionate unele aspecte, şantajând, presând asupra Chişinăului, în schimbul rezolvării unei probleme propuse de Chişinău, cum ar fi podul de la Gura Bâcului, să obţină alte cedări din partea Chişinăului, care, cel puţin pe mandatul meu de patru ani, nu le-au fost oferite, nu au fost acceptate.”

Europa Liberă: Dar altele care au fost?

Eugen Carpov: „Recunoaşterea unor relaţii economice sau dreptul de a încheia contracte sau legate de aeroportul din Tiraspol, sau de navigaţia fluvială internaţională pe râul Nistru, care să fie permisă spre Marea Neagră pentru vase înregistrate în Tiraspol ş.a.m.d. Deci, fantezia celor de la Tiraspol este foarte bogată pentru a inventa tot felul de proiecte care să întărească aşa-numita statalitate transnistreană. Şi aici experţii de la Chişinău trebuie să fie foarte atenţi în continuare, să nu admită elemente care ulterior vor fi folosite de cei de la Tiraspol sau alţii interesaţi, prietenii celor de la Tiraspol, să fie utilizate împotriva Chişinăului, arătând că Tiraspolul de fapt are aşa-zisă statalitate.”

Europa Liberă: Dacă regiunii transnistrene i s-ar conferi acest statut despre care se vorbeşte de 24 de ani, credeţi că aceste probleme ar dispare de pe ordinea de zi?

Eugen Carpov: „Vă referiţi la statutul de autonomie?”

Europa Liberă: Statutul de autonomie, sigur.

Eugen Carpov: „Da, eu cred că, dacă regiunii transnistrene i s-ar oferi un statut de autonomie largă, extinsă, aşa cum am şi declarat pe parcurs în formatul „5+2”, mă refer la cei de la Chişinău, reprezentanţii de la Chişinău, eu cred că problema ar dispare. Pentru că oamenilor de rând le trebuie nişte elemente esenţiale pentru viaţa cotidiană. Adică da, autonomie culturală, lingvistică, să li se asigure comunicarea în limba pe care o consideră ei mai comodă. Şi dacă e limba rusă, să poată să vorbească în limba rusă, să facă studii în limba respectivă, să poată avea acces la valori culturale în anumite limbi.

Deci, aceste aspecte eu cred că pot fi oferite, trebuie oferite şi sunt în linie cu standardele europene şi internaţionale. Dar există elemente politice care vin nu din rândul populaţiei din regiunea transnistreană, dar de la liderii care sunt exponenţii unor interese străine Republicii Moldova. Şi interesele respective vin de la Moscova. Sunt promovate cu insistenţă şi fac parte dintr-un joc geopolitic pe care Moscova îl poartă cu Vestul de fapt, iar Chişinăul este la frontiera între Est şi Vest. Și atunci lucrurile se complică şi mai mult pentru noi.”

Europa Liberă: Dar acum a rămas doar acest interes geopolitic al Moscovei pentru această regiune? Mă refer la regiunea Balcanilor, inclusiv când e vorba de regiunea transnistreană. Pentru că dacă e să vorbim de asistenţa care i se oferea de către Moscova regiunii transnistrene, acum s-a cam diminuat şi chiar oamenii din regiune se arată nemulţumiţi că nu mai beneficiază de atâta suport din partea Federaţiei Ruse ca altă dată.

Eugen Carpov: „Interesul Moscovei poate pare a fi diminuat vis-a-vis de regiunea transnistreană, dar motivele sunt explicabile. Pentru că Federaţia Rusă este angajată acum într-un război cu Ucraina. Federaţia Rusă este într-o relaţie foarte dificilă cu Occidentul şi este supusă unor sancţiuni internaţionale, unor limitări.

Starea economică a Federaţiei Ruse nu este cea mai bună şi evident că fluxurile financiare sunt limitate. Dar aceasta nu înseamnă că Federaţia Rusă şi-a pierdut interesul geopolitic. Pentru că, dacă vedem evoluţiile din Ucraina şi perspectivele pe care cineva le aştepta ca separatismul din estul Ucrainei să fie extins şi spre regiunea Odesa, apoi ar fi cuprins, teoretic vorbesc, şi regiunea transnistreană ş.a.m.d., deci, planurile respective fac parte din interesul geopolitic al Federaţiei Ruse, doar că Ucraina a fost capabilă să stabilizeze lucrurile, să nu admită extinderea conflictului spre regiunea Odesa. Și aceasta cumva protejează Republica Moldova de potenţiale pericole care ar fi putut să existe.”

Europa Liberă: Împreună cu partenerii de discuţie de la Tiraspol, vreodată aţi discutat la modul cel mai serios aceste datorii pe care le au cei din regiunea transnistreană pentru consumul de gaze ruseşti? Pentru că am fost chiar mai deunăzi aici în zonele limitrofe şi îmi zicea cineva că domnul Şevciuk ar fi spus foarte clar populaţiei că Chişinăul trebuie să achite factura.

Eugen Carpov: „Vă spun cu toată certitudinea că în formatul „5+2” şi la negocierile care au fost purtate în formatul „1+1” la nivelul negociatorilor, subiectul respectiv nu a fost discutat.”

Europa Liberă: El nu prezintă interes? Sau de ce nu se discută?

Eugen Carpov: „El a fost discutat mai mult în cadrul vizitelor la nivel înalt între Chişinău şi Moscova, acesta este un nivel. Şi doi, el a fost discutat la nivelul conducerii de la Chişinău cu liderul de la Tiraspol. Dar evident că discuţiile nu au avut o finalitate şi nu puteau să o aibă.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră vedeţi finalitatea acestei probleme?

Eugen Carpov: „Cel puţin, într-o perioadă imediat următoare, nu o văd. Pentru că oricum datoriile, dacă şi urmează să fie plătite, trebuie plătite Gazprom-ului, Moscovei. Moscova este cea care ar putea solicita încasarea acestor datorii sau impune un calendar pentru ca ele să fie stinse treptat şi ar putea să nu o facă.

Deocamdată Moscova joacă cu acest argument: că e împotriva Chişinăului, că nu e împotriva Chişinăului şi încearcă să facă tot felul de scenarii. Din acest motiv, nu cred că soluţia va fi găsită foarte rapid.”

Europa Liberă: Ţinând cont de această situaţie precară economică prin care trece inclusiv regiunea transnistreană, admiteţi că cei de la Tiraspol ar putea fi mai cooperanţi, atunci când e vorba despre identificarea unei soluţii durabile pentru această criză?

Eugen Carpov: „Eu admit că ei ar trebui să fie mai flexibili şi mai cooperanţi. Şi este vizibilă deja o schimbare din perioada când Rusia ataca Ucraina şi anexa Crimeea. Şi atunci, dacă ne amintim, Transnistria adopta tot felul de declaraţii şi solicitări adresate Dumei ruseşti sau conducerii, domnului Putin, ca să fie alipită, anexată şi Transnistria către Federaţia Rusă. Atunci, sigur, comunicarea dintre Chişinău şi Tiraspol era mult mai dificilă, pentru că Tiraspolul spera la o apropiată soluţie, că scenariul ucrainean ar fi extins şi pe zona transnistreană. Dar nu s-a întâmplat. Şi acum, din câte urmăresc, în ultima perioadă, mesajele de la Tiraspol sunt uşor mai conciliante, cel puţin, nu se mai fac referendumuri sau declaraţii, apeluri publice către Federaţia Rusă să fie anexată regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Am înţeles că chiar acolo, în interiorul regiunii, au început confruntări între diferite grupări şi aceasta ar putea scoate în vileag o anumită atitudine.

Eugen Carpov: „Da, este o luptă internă în regiunea transnistreană, alegerile locale aşa-numite de acolo cu rezultatele cărora nu suntem de acord, noi cei de la Chişinău, şi nu le recunoaştem. Dar ele au arătat oricum o lipsă de sprijin pentru liderul de acolo Şevciuk, majoritatea din sovietul suprem aşa-numit de la Tiraspol este de o altă viziune.

Acum urmează să fie alegeri iarăşi a acestui lider şi există mai multe scenarii că ar putea surveni schimbări şi la nivelul respectiv. Oricum, Chişinăul trebuie să fie foarte atent la toate evoluţiile şi să continue eforturile pentru ca să atragă, dacă nu reprezentanţii care sunt la masa de negocieri, cel puţin populaţia din regiunea transnistreană să fie tot timpul în vizorul Chişinăului, pentru ca să creăm condiţii acestui grup de cetăţeni ai Republicii Moldova pentru ulterioara reintegrare.”

Europa Liberă: În afara dialogului politico-diplomatic, există voci care spun că ar putea să vină momentul, şi nu chiar în cel mai îndepărtat timp, ca să se facă cedări de teritorii între Moldova şi Ucraina. Admiteţi un asemenea scenariu, o asemenea variantă? Să fie cedată regiunea transnistreană Ucrainei, iar anumite teritorii din Ucraina să reaparţină istoriei?

Eugen Carpov: „Eu am făcut mulţi ani diplomaţie şi nu cred în asemenea scenarii.”

XS
SM
MD
LG