Administrația Obama a anunțat săptămâna trecută că SUA își va cvadrupla cheltuielile militare în Ucraina și estul Europei, pentru a răspunde amenințării crescând puse de Rusia lui Putin.
Președintele Obama va cere Congresului să aprobe un buget militar pentru această regiune de 3,5 miliarde dolari, față de 789 milioane, cât este anul acesta bugetul militar SUA pentru Ucraina și estul Europei.
Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a aplaudat de îndată decizia americană. Miercuri, miniștrii apărării din cele 28 de țări membre în NATO vor discuta deja inițiativa americană, precum și cererea Poloniei și a țărilor baltice de desfășurare permanentă de trupe NATO pe teritoriul lor.
Bugetul sporit american de 3,5 miliarde pentru Ucraina și Europa de Est este pentru anul 2017, întrucât cel actual, de patru ori mai mic, e deja cuprins în prezentul an fiscal și nu poate fi modificat.
El va permite o creștere considerabilă a numărului de trupe americane ce vor putea fi trimise pe termen scurt în Europa de Est și în Ucraina.
Europa Liberă a întrebat-o pe Amanda Paul, specialistă în chestiunile Europei de Est, ale Parteneriatului UE și ale NATO pentru European Policy Centre (EPC) în Bruxelles care sunt implicațiile geostrategice ale acestei decizii.
Amanda Paul: Preocuparea Rusiei cu NATO trebuie înțeleasă mergând multe decenii în urmă. Occidentul tinde să nu ia în serios importanța acestor îngrijorări, afirmând insistent că Rusia doar exagerează. E limpede însă că anumite cercuri ale puterii în Rusia văd extinderea NATO ca pe o problemă. Chestiunea extinderii UE e relativ diferită, dar și acolo Rusia vede semnarea tuturor acelor tratate cu foste republici sovietice ca pe un amestec pe domeniul său tradițional. Dar, în același timp, Rusia vede dezvoltarea democrației la frontierele sale ca pe o amenințare directă la adresa securității sale, ba chiar a existenței sale.
Europa Liberă: Care e diferența de percepție, am întrebat, în Rusia, între Uniunea Europeană și NATO în ceea ce privește impactul acestor structuri în Europa de Est și mai ales în fostele republici sovietice care sunt Ucraina și Moldova?
Amanda Paul: Nu cred că vom vedea vreodată o modificare a atitudinii Rusiei vizavi de NATO. In chestiunea Uniunii Europene lucrurile sunt diferite, în măsura în care Rusia, până acum, nu a crezut vreodată că UE ar fi ceva serios. Dar e adevărat că atunci când Moscova a văzut Ucraina gata să semneze un tratat de asociere cu UE asta a speriat, pentru că Ucraina fusese întotdeauna văzută doar ca o extensie a Rusiei, sau chiar ca parte din Rusia.
Europa Liberă: Rusia și întreaga presă controlată de stat vorbesc acum despre un nou pericol pe care l-ar reprezenta posibila reunificare a Moldovei cu România. Cum putem interpreta asta?
Amanda Paul: E doar propagandă rusească. Rușii sunt cei mai buni din lume la propagandă. Nu cred că e mai verosimilă o reunire a Moldovei cu România de cât era acum doi ani. Ce caută Rusia să facă este să distrugă perspectiva acestor țări de a se integra în NATO sau UE, de pildă făcându-i pe responsabilii politici occidentali să fie mai prudenți cu aceste țări.
Am mai întrebat-o pe Amanda Paul dacă vede o strategie coerentă în felul în care NATO și UE tratează țările vecinătății apropiate, altfel zis fostele republici sovietice est-europene.
Amanda Paul: Depinde ce înțelegeți prin strategie coerentă. NATO s-a implicat foarte mult în Ucraina și Moldova, dar nu vom ajunge la o situație în care forțe NATO vor fi instalate în aceste două țări, deoarece implicațiile ar fi uriașe în termeni de ce ar însemna asta pentru Rusia. Și, în realitate, oficialii NATO sunt convinși că aceste două țări nu valorează riscul de a declanșa un conflict cu Rusia.
Polonia și țările baltice insistă de multă vreme asupra necesității de a avea o prezență permanentă americană și NATO pe teritoriul lor. NATO va trebui curând să decidă.
