Valentina Ursu a stat de vorbă cu deputatul independent Eugen Carpov, afiliat la Partidul Popular European, de opoziție:
Eugen Carpov: „Comisiile parlamentare și-au reluat activitatea. Mai straniu pentru mine este de ce nu se ia decizia de către Biroul Permanent al Parlamentului de a convoca prima ședință plenară din această sesiune. Joi-vineri sunt zilele pentru asemenea ședințe, dar nu a fost niciun anunț. Parlamentul ar trebui să se grăbească să inițieze activitatea, pentru că avem priorități foarte multe.
Evident că avem nevoie de o stabilizare, o stabilizare pe plan politic și economic, și social, financiar, bancar. Avem foarte multe restanțe, ne aflăm la un nivel, practic, egal cu zero, de unde avem șanse să revenim, dar cu foarte mult efort. Însă cu o asemenea viteză de lucru a Parlamentului este mai greu. Deja partenerii europeni ne adresează condiționalități foarte exacte pe domenii, pe acte legislative care trebuie adoptate pentru ca să inițiem reformele necesare.”
Europa Liberă: Dar aceste condiționalități vin din acele angajamente pe care și le-a asumat Republica Moldova când a semnat Acordul de Asociere la Uniunea Europeană. Și țara e în întârziere cu un an și ceva. S-au acumulat restanțe suficiente.
Eugen Carpov: „Țara e în întârziere foarte mare. Sunt restanțe multe și sunt chiar mai puțin optimist decât guvernarea care, ieri, urmare a ședinței Comisiei pentru integrare europeană, a anunțat că există totuși o implementare de peste 60% din prevederile Acordului de Asociere. Nu aș fi atât de optimist.
Cifrele pe care le-am văzut din partea unor experți independenți arată un rezultat mult mai mic. Nici nu cred că în perioada care a fost anunțată ieri de către prim-ministru, de 30 de zile, este posibil de realizat toate angajamentele, astfel ca peste 30 de zile să nu avem restanțe. Este o abordare ușor amatorească, pentru că cei care știu ce înseamnă Acordul de Asociere își dau foarte bine seama că nu este vorba de 30 de zile. Este vorba de luni de lucru foarte intens și cu un efort concertat din partea tuturor instituțiilor statului care urmează să fie sprijinite și de societatea civilă, în mare parte.”
Europa Liberă: Dumneavoastră sunteți diplomat, dar de speță sunteți și jurist. Ce șanse există totuși, ca să se miște cât de cât reforma în justiție? Și depinde doar de adoptarea acestui pachet de legi sau această voință politică e mai importantă?
Eugen Carpov: „Nu depinde de adoptarea legilor pentru că noi în permanență am fost într-un proces de adoptare și modificare a legilor. Cadrul juridic în principiu permite să combatem corupția, să combatem
Ceea ce ne lipsește și a lipsit pe parcurs este voința politică și interesele au primat în permanență...
criminalitatea, să reglementăm activitatea tuturor instituțiilor statului, în conformitate cu principiile europene.
Ceea ce ne lipsește și a lipsit pe parcurs este voința politică și interesele au primat în permanență în fața liderilor politici ai partidelor care și-au asumat actul de guvernare. Și aici sigur că aș menționa interesele personale, de familie, de grup, de partid care au fost puse în capul mesei. În rezultat avem și furtul miliardului, și controlul asupra instituțiilor statului, nu numai al instituțiilor de drept, dar și al instituțiilor regulatorii, al ministerelor care prezintă portofolii importante în economie, în finanțe, în agricultură. Și justiția selectivă este primul element pe care îl menționează toată lumea.
Noi, Partidul Popular European, am prezentat încă din faza inițială opt condiții obligatorii, fără de care Republica Moldova nu se mai poate mișca înainte. Și prima condiție a fost reformarea justiției, scoaterea justiției de sub controlul politic.”
Europa Liberă: Acum în ce constă această voință politică? Cum vedeți dumneavoastră la modul real începerea unei lupte adevărate împotriva corupției și reforma veritabilă?
Eugen Carpov: „La modul real eu aud declarații din partea guvernului desemnat recent, aud cuvinte tari gen „terapie de șoc”, gen „așa nu se mai poate”, doar că deocamdată văd mimarea unor intenții. Evident că în trei zile nu poate fi schimbat nimic, dar vreau să văd și acțiuni. Iar la moment acțiunile întârzie.”
Europa Liberă: De la ce trebuie să se pornească?
Eugen Carpov: „În Legislativ trebuie să se discute situația de criză în care se află Republica Moldova pentru că noi nu putem reforma un domeniu fără să luăm în calcul că oamenii în stradă protestează de peste jumătate de an deja.”
Europa Liberă: Și revendicările lor sunt, în mare parte, legate tot de aceste nemulțumiri care țin și de corupție, și de șantaj, și de interes personal, și lipsă de interes național. Toate aceste nemulțumiri se regăsesc în aceste revendicări.
Eugen Carpov: „Aveți dreptate. Și evident că populația este absolut îndreptățită să protesteze pentru că este un drept constituțional. Atunci când cetățeanul este nemulțumit de starea lucrurilor în țară, de drepturile care nu i se asigură, de nivelul de trai scăzut, de corupție și interese ale clasei politice, este în drept să protesteze. Și noi am fost în permanență alături de cetățeni, doar că trebuie să fim și aici totuși mai nuanțați pentru că există interesul cetățeanului nelegat de apartenență partinică sau de alte aspecte, și există interesele forțelor politice care deseori utilizează, manipulează energia protestatară pentru a atinge anumite scopuri. Și cam aici ne aflăm noi, dacă tot discutăm despre situația din piață.
Am văzut că mișcarea protestatară care a fost una cu caracter civic, una generată de societatea civilă și condusă de lideri ai societății civile, ușor-ușor s-a transformat într-o mișcare politică. Până la urmă cei care au inițiat Platforma „DA” au transformat-o într-un partid și acum manipulează: când sunt platformă civică, când sunt partid politic.
Pe lângă aceasta la mişcarea protestatară au aderat şi două partide care sunt partide de o orientare total diferită de cea pe care au votat-o cetăţeni - orientarea europeană. Sunt partide cu interese pro-ruseşti, cu
Există o mare confuzie acum în capul cetăţeanului, când iese în piaţă...
finanţare obscură din afară şi partide care nu au nimic în comun cu realizarea Acordului de Asociere. Astfel există şi un proces de discreditare a mişcării protestatare, spre regret. Și există o mare confuzie acum în capul cetăţeanului, când iese în piaţă: de cine este chemat, pentru ce este chemat, cum ar putea fi utilizat cetăţeanul în piaţă. Aici toţi cei care vin să protesteze trebuie să fie atenţi.”
Europa Liberă: Liderii politici ai protestatarilor cheamă lumea să vină şi să protesteze în ziua când ar trebui să se convoace în plen Parlamentul. Există o frică, o teamă că ar putea să se producă ciocniri, să se întâmple ceva? Şi poate de aici şi tergiversarea datei de convocare a parlamentarilor?
Eugen Carpov: „Nu exclud că ar putea să fie şi aşa. Eu cred că guvernarea e cea care analizează şi încearcă să-şi dea seama de riscurile care există. Cei care cheamă la proteste menţionează că ele trebuie să fie paşnice, să fie exclusă violenţa, să se acţioneze în cadrul legal, să nu existe provocatori. Şi, din câte înţeleg, guvernanţii deja sunt suficient de pregătiţi pentru a contracara mişcările care ies în afara legii. Pe parcursul acestei perioade de proteste, deja Poliţia şi instituţiile statului au căpătat şi o anumită experienţă. Cel puţin până acum lucrurile s-au menţinut în albia legală, în mare parte, şi eu sper foarte mult să se menţină la fel în continuare.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus că nu veţi fi ca nişte simpli spectatori în cadrul Legislativului, chiar dacă sunteţi în opoziţie. Cu ce v-aţi înarmat pentru actuala sesiune?
Eugen Carpov: „Vom veni şi în continuare cu multiple iniţiative. Avem un grup de experţi foarte buni, care sunt specialişti în diferite domenii. Avem deja un şir de iniţiative pe care le-am prezentat anterior, la sfârşitul anului trecut, le-am prezentat Parlamentului şi pe care le vom promova în sesiunea actuală şi, respectiv, vom veni cu iniţiative pe diverse domenii în continuare.
Chiar recent, ieri, a fost şedinţa Comisiei securitate, apărare şi ordine publică, din care fac parte, şi am avut pe agendă două iniţiative pe care le-am prezentat împreună cu Iurie Leancă. Era vorba de o transparentizare şi un control mai eficient al statului asupra companiilor de stat, întreprinderilor de stat. Și vreau să vă spun că pentru mine a fost o surpriză când aşa-numita noua majoritate s-a arătat reticentă faţă de aceste propuneri care nu trezesc niciun dubiu din partea experţilor, pentru că se referă la publicarea rapoartelor financiare şi auditelor la întreprinderile de stat pe site-urile web, pentru ca publicul şi societatea civilă să aibă acces la datele privind activitatea acestor întreprinderi; şi doi era extinderea competenţelor Curţii de Conturi pentru a controla întreprinderile de stat cu un capital mai mare de 20% deţinut de către stat.
Acum situaţia este 50%, de la 50% în sus sunt aceste întreprinderi controlate. Şi în aceste segmente, între 50 şi 20, ajung aşa companii cum ar fi Moldovagaz, de exemplu, care are 35 la sută acțiuni ale statului din pachetul de acţiuni. Până nu demult era Banca de Economii cu un pachet minoritar, dar care se încadra în limita acestor 20-50 la sută. Noi am considerat că, dacă Curtea de Conturi, ca instituţie abilitată a statului, ar avea dreptul să le controleze poate că rezultatul acestor controale ar fi protejat întreprinderile de consecinţe negative, cum au fost la Banca de Economii. Reprezentanţii majorităţii au declarat că încă nu se pot expune pe aceste iniţiative, că mai au nevoie să discute pe o platformă internă. Şi sigur că noi vom insista în continuare, vom monitoriza, dar deja semne de întrebare apar, pentru că asemenea iniţiative ar trebui să fie luate ca pâinea caldă de către guvernare şi utilizate pentru a avea efecte imediate.”
Europa Liberă: Cunoaşteţi cumva când se va decide soarta noului guvernator al Băncii Naţionale?
Eugen Carpov: „Eu cunosc doar din declaraţiile spicherului, domnului Candu, care spunea că tot se apropie această perioadă. Dar eu cred că s-a tergiversat deja, până au expirat orice fel de termene rezonabile, pentru că cele trei luni care se dau, conform legii, guvernatorului pentru ca să-şi încheie misiunea au expirat demult. Dânsul, nu mai înţeleg eu, juridic este guvernator sau nu mai este, sau a revenit de facto şi de jure din nou guvernator, având în vedere că în trei luni demisia nu i-a fost acceptată. Deci, este o confuzie, se pare că dirijată de cei care trebuie să finalizeze acest proces şi iarăşi nu exclud că există anumite interese.”
Europa Liberă: Pentru alegerea şefului statului sunteţi pregătiţi?
Eugen Carpov: „Noi, ca partid de opoziţie, suntem pregătiţi oricând. PPEM sau deputaţii PPEM, fiind în opoziţie, în Parlament am avut o linie constantă, noi nu am votat niciun guvern din cele trei care au fost până acum – Gaburici, Streleţ şi Filip. Noi de fiecare dată analizăm foarte atent toţi parametrii până a lua o decizie, plus deciziile se iau de forurile din cadrul partidului - Biroul politic, Consiliul naţional. Nu ştiu care va fi decizia pentru preşedinte, dar evident că depinde foarte mult cine va fi acel preşedinte, cine va prezenta candidatul respectiv, cine îl va sprijini şi care vor fi calităţile pe care acest candidat la preşedinte le va avea. Deci, în baza acestei analize, noi vom lua o decizie.”
Europa Liberă: Dar așa, ca un portret robot, cum aţi descrie figura noului şef de stat?
Eugen Carpov: „Candidatul într-adevăr să fie selectat pe principii de integritate, competenţă, pregătire profesională, capacitate de a reprezenta statul, capacitate de a influenţa procesele în stat. Important este ca la procesul de selectare să participe nu doar grupurile de interes din Parlament, dar să existe şi societatea civilă, să fie un cuvânt de spus şi pentru partenerii noştri internaţionali, fără de care Republica Moldova nu va mai putea supravieţui în condiţiile actuale. Pentru că toţi înţelegem că necesitatea finanţării externe pentru moment este absolut decisivă. Şi dacă s-ar respecta toate elementele pe care le-am menţionat, atunci cred că am putea să avem un candidat bun la preşedinte şi pe care noi l-am vota.”
Europa Liberă: Dumneavoastră când credeţi că ar putea să vină prima tranşă din creditul rambursabil pe care s-a oferit Bucureştiul să-l ofere Republicii Moldova?
Eugen Carpov: „Eu cred că discuţiile despre această posibilitate vor fi reluate, inclusiv cu autorităţile române, după finalizarea procesului de votare a preşedintelui.”
Europa Liberă: Deci, nu mai devreme luna aprilie?
Eugen Carpov: „Da.”
