Linkuri accesibilitate

CEDO


Sediul CEDO de la Strasbourg
Sediul CEDO de la Strasbourg

Când numărul proceselor e un indice democratic

Curtea Europeană a Drepturilor Omului - cu sediul la Strasbourg - este o instituție a Consiliului Europei. Justiția ei se aplica tuturor țărilor Consiliului Europei, acea organizatie transnationala consultativa din care face parte si Republica Moldova. De fapt, singura țară de pe Vechiul Continent care nu e membru în Consiliu este Bielorusia.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu este așadar o institutie a Uniunii Europene. De-ar fi asa, verdictele Curtii nu ar putea avea valoare legala in tarile care nu sint membre ale UE, cum e Moldova. Uniunea Europeană are propria sa Curte de Justitie, care e instalata la Luxembourg. Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu trebuie confundata cu acel tribunal al Uniunii Europene de la Luxembourg, si nici cu Tribunalul International de la Haga, al Natiunilor Unite (ONU).

Toate țările membre au semnat Conventia Europeană a Drepturilor Omului, textul fondator al Curtii, adoptat pentru prima oara in 1950. De la inceput, Conventia le-a dat dreptul cetatenilor tarilor membre in Consiliul Europei sa-si dea in judecata propria lor țară, in cazul in care justitia nationala se dovedeste deficitară. Dupa aderarea sa la Consiliul Europei, Moldova a fost condamnata de catre Curtea Drepturilor Omului de peste 200 de ori, ceea ce reprezintă, raportat la populatie, o proportie medie.

Majoritatea cazurilor din Moldova se refera la nerespectarea hotararilor judecatoresti si a prevederilor justitiei nationale, care face că reclamantii nu pot beneficia de un proces echitabil in tara, precum si la incalcarea dreptului de proprietate. Curtea de la Strasbourg, compusa din cate un judecator din fiecare tara, primeste doar plangerile celor care au epuizat toate caile legale de recurs in tara lor. De aceea, perioada intre depunerea unei plangeri si judecarea ei efectiva nu poate fi in practica mai scurta de doi ani. Mai precis, doi ani e perioada medie in care expertii tribunalului decid daca plangerea este intemeiata sau nu.

Procesele pot fi insa si de alta natura, nu doar materiala sau judiciara. Astfel, in 2001, in procesul intentat de Mitropolia Basarabiei statului Moldova, judecatorii de la Strasbourg au decis ca autoritatile de la Chisinau incalcasera articolul 9 al conventiei Europene a Drepturilor Omului, care garanteaza libertatea religiei. Chisinaul a fost atunci condamnat sa plateasca Mitropoliei Basarabiei si Exarhatului Plaiurilor suma de 20.000 euro daune, plus cheltuielile de judecata, si sa permita libera desfasurare a activitatilor religioase ale Mitropoliei Basarabiei.

Numărul condamnărilor este de altfel un indice înșelător. Germania a fost astfel condamnată de mai multe ori decât Turcia la CEDO, dar asta este pentru că cetățenii germani sunt mai bine informați decât cei turci în legătură cu drepturile lor. In realitate, se poate spune că în multe cazuri numărul ridicat al proceselor la CEDO indică o mai mare stare a democrației.

----------------

La prima vedere statisticile Curţii Europene pentru drepturile Omului (CEDO) atestă o îmbunătățire a stării de lucruri în Republica Moldova. Pe parcursul anului 2015, CEDO a înregistrat 1011 cereri de la cetățeni moldoveni, cu 8,5 la sută mai puține decât în 2014. Numai că alte state la care pretinde să se raporteze RM au înregistrat ameliorări mult mai vizibile, până şi media pe înalta curte depăşeşte performanţa Moldovei. Raportat pe cap de locuitor numărul de cereri se menţine la cote înalte, plasând Republica Moldova pe al treilea 3 loc din 47 de state membre ale Consiliului Europei. În 2014 Moldova se plasa pe locul 4. Aceste date sunt incluse în cel mai proaspăt raport de activitate al Curţii prezentat la Chişinău de Centrul de Resurse Juridice, organizație neguvernamentală care îi ajută pe cetățenii moldoveni să-și caute dreptatea la CEDO.

Scăderea numărului de adresări la Curte nu vorbeşte în nici un caz de creşterea nivelului de respectare a drepturilor omului în Moldova, spune preşedintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea. Explicaţia ar fi un trend general de scădere a numărului de cereri, spune expertul:

„Scăderea numărului de cereri este legată de schimbarea modului de ţinere a statisticii Curţii şi de reticenţa generată de respingerea unui număr foarte mare de cereri fără motivare. Curtea nu mai e atât de populară cum a fost în anii 1992-1998.”

După numărul de hotărâri pronunțate, Moldova devansează Germania, Spania, Olanda sau Portugalia, ţări care au aderat la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului cu mult înainte şi care au o populaţie cu mult mai mare decât a Moldovei.

Până la finele anului trecut, CEDO a pronunţat 316 de hotărâri în cauze moldovenești. În marea majoritate din ele Moldova a fost condamnată. Cele mai frecvente violări fiind: neexecutarea hotărârilor judecătoreşti naţionale, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor, precum şi condiţiile proaste de detenţie. Doar în cinci cauze, Curtea nu a constat violare din partea Moldovei. Sunt cauze ce se referă la regiunea transnistreană, condamnată fiind Federaţia Rusă.

Cele 316 hotărâri pronunţate până în 2016 au costat vistieria statului peste 17,5 milioane de euro, spune expertul Vladislav Gribincea:

„Nu avem probleme la capitolul plăţii satisfacţiei echitabile. Până acum, Guvernul tot timpul îşi onora obligaţia de a plăti compensaţii.”

Doar în 2015, Curtea a pronunţat 19 hotărâri pe cauze moldovenești, în care a constatat peste 26 de violări ale Convenţiei pentru Drepturile Omului. Pentru prima dată Moldova a fost condamnată, în 2015, într-o cauză ce vizează decădere în drepturile părinţeşti. Experţii spun că ponderea acestor cauze creşte în ultima vreme.

Moldova ocupă locul 11 din cele 47 de ţări după numărul de cereri pendinte, adică în curs de soluţionare. Marea majoritate din ele au fost repartizate la complete din 7 sau 3 judecători, ceea ce înseamnă că au şanse mari de succes. Numărul cererilor pendinte este în uşoară creştere, chiar dacă Moldova este reprezentată acum la Curte de un număr nu foarte numeros de jurişti, 7 la număr, care se ocupă, în cea mai mare parte, de cauzele din Moldova. Toate aceste date sugerează că în anii următori va avea loc o creştere a ratei cererilor examinate prin hotărâri ale CEDO şi o scădere a ratei cererilor declarate vădit inadmisibile, concluzionează experţii.

Previous Next

XS
SM
MD
LG