„Aderarea Muntenegrului la NATO este o decizie suverană a muntenegrinilor şi şi a celor 28 de ţări aliate. Nu se cade ca altcineva să intervină în acest proces,” i-a spus purtătoarea de cuvânt a Alianţei Nord-Atlantice, Oana Lungescu lui Vasile Botnaru, șeful biroului de la Chişinău al Europei Libere, într-un interviu realizat după ce Muntenegru a fost invitat, săptămâna trecută, să adere la NATO, iar Rusia a avertizat că va privi invitaţia ca pe o provocare.
Din 1991, când a avut loc, indirect prima extindere, prin primirea Germaniei reunificate în NATO, lărgirea Alianței a provocat mereu iritarea și chiar amenințările verbale ale Rusiei. Vasile Botnaru a întrebat-o pe Oana Lungescu ce protecţie poate asigura NATO pentru Muntenegrul până ce se va produce joncţiunea.
Oana Lungescu: „E o decizie istorică, o decizie care trimite un semnal de stabilitate şi securitate pentru Muntenegru, pentru Balcanii occidentali şi pentru întreaga Europă. Pentru că acest proces de extindere al NATO şi al UE, care au mers în mare parte în paralel, au extins zona de securitate şi prosperitate în Europa după căderea sistemului comunist.
Aderarea Muntenegru la alianţă este decizia muntenegrinilor şi a celor 28 de ţări aliate. Nu se cade ca altcineva să intervină în acest proces. Este un principiu unanim recunoscut în Europa că fiecare ţară are dreptul să aleagă calea pe care doreşte să o urmeze. La aceste principii a subscris şi Rusia când a semnat actul final de la Helsinki şi toate celelalte documente pe care se bazează ordinea în Europa.
Deci, este o decizie suverană a Muntenegrului şi a celor 28 de ţări aliate şi este un pas important înainte, dar nu sfârşitul drumului. Pentru că Muntenegru are încă multe reforme de făcut, ca să amplifice lupta cu corupţia şi ca populaţia să înţeleagă şi mai bine ce înseamnă această aderare, şi să se ridice sprijinul public pentru această aderare. Ce se va întâmpla de acum încolo? Muntenegru va începe negocierile, e un proces care poate dura câteva luni şi sperăm că Muntenegru va fi prezent ca ţară invitată la summit-ul din iulie de la Varşovia.”
Cu ce „arme” luptă NATO împotriva propagandei şi manipulării, un război pe care Alianţa se spune că l-a pierdut în faţa Rusiei, a mai fost întrebată purtătoarea de cuvînt:
Oana Lungescu: „Cel mai bun mijloc de a contracara propaganda este adevărul, realitatea. Noi nu dorim să ne angajăm în propagandă ca să luptăm cu propaganda. E adevărat, neadevărul pot să convingă pe unii, dar, pe termen lung, adevărul oricum va ieşi la suprafață. Ne ciocnim de un interes foarte intens privind activitatea NATO, inclisiv din partea mediilor ruse de informare. Adesea ştirile despre NATO din aceste medii sunt trunchiate sau chiar agresiv incorecte. Atunci luăm legătura cu jurmaliştii respectivi şi îi rugăm să corecteze ceea ce transmit. Încercăm să invităm cât mai mulţi ziarişti ruşi să vină la NATO, ca să vadă că nu e o organizaţie cantonată în Războiul Rece, ci o alianţă deschisă către dialog şi schimb de argumente. Vom continua să menţinem acest dialog. Nu e totdeauna uşor, uneori suntem şi noi foarte tranşanţi pe reţelele sociale, de exemplu în momentul în care Rusia şi-a publicat doctrina militară actualizată, în decembrie trecut, descriind NATO ca o ameninţare la adresa Rusiei, am reacţionat şi am spus foarte clar că nu NATO nu e o ameninţare la adresa Rusiei şi încearcă să aibă relaţii foarte clare cu Rusia. Încercăm să ne menţinem în albia principiilor democratice care stau la baza acestei alianţe.”
Despre deschiderea unui oficiu de legătură la Chişinău, în Cartierul general NATO se vorbeşte ca despre un lucru ca şi decis. Vasile Botnaru a întrebat-o pe Oana Lungescu de ce ar fi nevoie de un asemenea oficiu în vremea internetului, dronelor şi a altor legături mult mai rapide decât cea prin curieri.
Oana Lungescu: „Va fi un mic birou, aşa cum are NATO acum la Moscova, Kiev, Tbilisi, New York sau ONU. Deci, este o posibilitate ca activitatea NATO să fie mai bine cunoscută în Republica Moldova şi ca NATO să înţeleagă mai bine ce se întâmplă la Chişinău. Când eşti la faţa locului, înţelegi mai bine mentalitatea, problemele şi poţi să reacţionezi mai bine în caz de criză. Asta e semnificaţia practică. Dar există şi o semnificaţie simbolică - este un semnal că NATO vrea să lucreze mai îndeaproape cu Republica Moldova, un simbol al acestui parteneriat întărit şi al dorinţei reciproce de a face mai mult împreună.”
Purtătoarea de cuvânt a Alianţei Nord-Atlantice a fost solicitată să explice cum poate fi demontat mitul, întâlnit frecvent printre cetăţenii moldoveni, că NATO ar fi „un agresor înarmat”.
Oana Lungescu: „NATO e un grup de ţări democratice care s-au adunat împreună ca să se protejeze reciproc. Principiul de bază al NATO este „toţi pentru unul şi unul pentru toţi”, ca o familie foarte apropiată, oameni care gândesc la fel şi care au grijă unul de altul. E interesant de ştiut, de pildă, că 22 de state membre ale NATO fac parte şi din UE şi că nouă din zece cetăţeni europeni trăiesc sub umbrela NATO. Există mari apropieri între NATO şi UE, care s-au dezvoltat în paralel, ca instituţii ale unei lumi democratice şi prospere. NATO nu este o organizaţie ofensivă, ci defensivă, menită să protejeze cele 28 de ţări care şi-au adunat forţele şi care în curând vor fi 29, alături de Muntenegru. Ca o anecdotă, pot să vă spun că sunt prima persoană născută în estul Europei care a devenit purtător de cuvânt NATO. Ba sunt şi prima jurnalistă care face această muncă. Acest detaliu poate vă dă o idee cât de mult s-a schimbat NATO în ultimii 25 de ani.”
