Linkuri accesibilitate

Protestele din Republica Moldova, încotro?


Un punct de vedere săptămânal în dialog cu Igor Boțan.

Europa Liberă: Unii analiști pretind că energiile protestare sunt în scădere, lucru firesc pentru că vine frigul, dar și pentru că incandescența revendicărilor ar fi scăzut. Pentru 29 noiembrie e scos în față, de exemplu, subiectul tarifelor care este super actual, dar nu se compară cu cererea demiterii președintelui, dizolvării Parlamentului etc., etc. Este o concluzie pripită sau justificată?

Igor Boțan: „Mișcarea protestară are o evoluție absolut naturală. Este evident că după mai bine de o jumătate de an ajungem la o stare de oboseală. Tocmai de aceea se convoacă încă un protest, astfel încât spiritele protestatare să fie consolidate…”

Europa Liberă: …și cu o agendă foarte concretă, în mod deliberat.

Igor Boțan: „Și cu o agendă foarte concretă pentru că revendicările care au fost transmise guvernării pe 14 octombrie sunt ori ignorate, ori guvernarea este incapabilă să le satisfacă. Acolo sunt revendicări foarte-foarte clare, precum depolitizarea instituțiilor de drept și de reglementare, adoptarea unei legi-cadru astfel încât să fim siguri noi, cetățenii, că de acum înainte, clasa politică nu își va mai face de cap la numirile în funcțiile cheie din sistemul de drept și de reglementare. Una dintre cerințe a fost ca povara acestui furt de un miliard să nu fie pusă pe umerii cetățenilor, dar dimpotrivă, autoritățile să își facă meseria, treaba, astfel încât să fie găsiți banii furați și să nu fie pusă sarcina pe umerii cetățenilor.”

Europa Liberă: Să rămânem la condiția depolitizării. Protestatarii, Platforma „DA” în special insistă pe stabilirea unor reguli valabile pentru o perioadă mai lungă, după alegerile ordinare sau extraordinare?

Igor Boțan: „Exact. Protestatarii au subliniat că nu își doresc o olhocrație, adică adoptarea deciziilor imediate în piață, ci își doresc ca în cadrul statului de drept să existe mecanisme care ar asigura această independență a instituțiilor de drept și de reglementare. Din acest punct de vedere, chiar dacă se cer demisii, se are în vedere că, înainte ca aceste demisii să aibă loc, să existe mecanismul elaborat de numiri în conformitate cu principiile statului de drept și în conformitate cu hotărârea Curții Constituționale din 2010 care împarte instituțiile statului în instituții de interes politic deosebit și de interes public deosebit.”

Europa Liberă: Dar cine să facă acest lucru? Acum puterea, componentele alianței de guvernare sunt preocupate de găsirea voturilor minime necesare pentru nominalizarea cabinetului de miniștri. Nu le arde de o lege-cadru.

Igor Boțan: „Există instituțiile statului care trebuie să se ocupe cu elaborarea acestei legi.”

Europa Liberă: Ministerul Justiției, de exemplu?

Igor Boțan: „Ministerul Justiției, Centrul de Creație Legislativă. Depinde de competențele instituțiilor respective. Noi, așa cum spuneam, vrem ca acest spirit protestatar să fie consolidat și vrem ca ceea ce se întâmplă actualmente în Republica Moldova să fie o lecție atât pentru cetățeni, cât și pentru clasa politică.”

Europa Liberă: Dacă ne uităm pe lista revendicărilor populare, așa cum au fost numite ele în rezoluțiile mitingurilor de protest, cât la sută cel puțin au fost luate în seamă, au servit drept obiect de discuție cu actuala guvernare? Mai cu seamă după ce vedem în România vecină energia protestatară a condus imediat la niște schimbări și rocade substanțiale.

Igor Boțan: „Noi nu putem compara, din păcate, societatea românească și cea moldovenească. România, după ce a devenit țară membră a Uniunii Europene, a progresat foarte rapid. Acum vedem consecințele acestui progres și, la prima apariție a unei probleme de rang național, am văzut că se rezolvă imediat. Și din acest punct de vedere România este un exemplu foarte bun pentru Republica Moldova. În Republica Moldova, dacă revenim la treburile noastre, putem să-l cităm pe unul dintre liderii Alianței: „Totul este putred, totul este corupt, totul este mafieʾ.”

Europa Liberă: Sau pe Andrian Candu la Bruxelles care a spus că reprezintă o clasă politică compromisă.

Igor Boțan: „Și atunci protestatarii, noi, cetățenii, ne angajăm în acest proces. Și pe parcurs vedem care sunt lucrurile care pot fi rezolvate imediat și lucrurile pentru care trebuie la început să aibă loc o etapă preparatorie, pentru soluționarea acestor probleme.”

Europa Liberă: Dacă ne uităm pe listă, ce barem s-a pus pe masa de discuții, de negocieri?

Igor Boțan: „Noi vedem actualmente că a fost discutată problema tarifelor. Noi am aflat lucruri foarte interesante legate de tarifele la energia electrică. Deşi una dintre sarcinile principale ale guvernării din ultimii şase ani a fost reglementarea problemei transnistrene, aflăm acum că noi achităm nu preţul pentru energia electrică, ci subvenţionăm regimul separatist de la Tiraspol. Şi aceasta este o problemă a societăţii noastre. Şi aceasta este o problemă şi pentru clasa guvernantă compromisă, aşa cum spunea domnul Candu. Dacă cetăţenii nu înţeleg toate aceste lucruri, noi nu vom rezolva problemele respective nici în viitorul apropiat. Noi pornim de la formula foarte simplă, ne angajăm, avem cerinţe foarte-foarte clare, soluţionarea acestor probleme pe care le ridicăm noi depinde de contextul care se creează. Este un context care nu este unul stabil, el este foarte labil. Vedem ce s-a întâmplat cu această guvernare. Vedem că unele partide politice din această guvernare deja spun, şi spun acest lucru răspicat, că trebui să tragem cu urechea la mişcarea protestatară, la revendicările oamenilor.”

Europa Liberă: A propos, de altă revendicare – referendumul. Mulţi oameni s-ar putea să aibă impresie că următorul preşedinte deja va fi ales de întreg poporul. Or, experţii au explicat că oricât de rapid s-ar mişca şi Parlamentul, şi cei care adună semnături, lucrul acesta va fi imposibil. Formula nouă de alegere a preşedintelui poate fi aplicată doar pentru următorul mandat, adică cel din 2020.

Igor Boţan: „Noi știm astfel de interpretări. Este foarte interesant că aceeaşi experţi, care interpretează în felul la care v-aţi referit dumneavoastră, în 2012, atunci când la 15 ianuarie liderii celor trei fracţiuni spuneau că organizează un referendum la 28 aprilie 2012, spuneau că este absolut valabil şi în baza acestui referendum urma să fie ales şeful statului, dacă nu veneau experţii din Germania şi nu impuneau alegerea şefului statului în formula existentă. Deci, în funcție de conjunctură experţii din Republica Moldova dau soluţii.”

Europa Liberă: Adică dumneavoastră speraţi că din moment ce va fi un răspuns răspicat în problema alegerii preşedintelui, imediat va fi şi aplicată formula nouă?

Igor Boţan: „Dacă Parlamentul reuşeşte să aleagă şeful statului în formula care există actualmente, trebuie să procedeze potrivit acestei formule. Dacă se reuşeşte organizarea referendumului mai repede decât alegerea şefului statului, iar organizarea referendumului, înţelegem cu toţii, poate avea loc doar în primăvară şi într-un context în care va eşua alegerea şefului statului, deci, dacă la momentul adoptării deciziei prin referendum şeful statului nu va fi ales, eu cred că va trebui să alegem şeful statului în conformitate cu rezultatul referendumului care eu cred că va fi pozitiv şi astfel vom rezolva o criză politică prin care am trecut. Să le amintim radioascultătorilor că ultimul şef al statului, domnul Timofti, a fost ales timp de trei ani de zile. Republica Moldova timp de trei ani de zile nu a putut să-şi aleagă şeful statului. Dacă mai intrăm într-o astfel de criză, nu cred că Republica Moldova mai rezistă.”

Europa Liberă: În acelaşi timp unii parlamentari continuă să creadă că ar fi posibilă schimbarea numărului de voturi pentru viitorul preşedinte.

Igor Boţan: „Ei pot crede acest lucru. Şi pot chiar întreprinde măsuri pentru diminuarea numărului de voturi în Parlament pentru alegerea şefului statului. Numai că ei trebuie să pornească de la procedurile existente în legislaţie, mă refer la Constituţia Republicii Moldova, art. 78. Ei au declarat că vor organiza un referendum în luna februarie probabil. Iată aici există probleme, pentru că în luna februarie, mai exact la 7 februarie, începe formal termenul prevăzut de Constituţie pentru alegerea şefului statului în formula existentă actualmente. Nu ştiu dacă este corect, şi aici ar trebui să se dea cu părerea experţii, ca într-o perioadă care este prevăzută expres de Constituţie pentru pornirea procedurii de alegere a şefului statului să începi o procedură nouă care ar anula această procedură şi ar introduce una nouă.”

Europa Liberă: Adică schimbarea regulilor de joc în plin joc.

Igor Boţan: „Exact.”

Europa Liberă: Ce alte priorităţi credeţi că ar putea ţine protestatarii în corturi în jurul Platformei „DA”?

Igor Boţan: „Protestele în regim nonstop din Piaţa Marii Adunări Naţionale se coagulează şi se menţin cu ajutorul Consiliului Adunării Naţionale, iar Platforma „DA” este în proces de reorganizare, ea acum participă mai puţin activ la proteste, pentru că trebuie să-şi regândească propria existentă, trebuie să-şi refacă rândurile. Şi aşa cum spuneam anterior, se apropie momentul când aceste două entităţi se vor despărţi, pentru că vor fi implicate în activităţi care se deosebesc în mod cardinal.”

Europa Liberă: Fiind vorba despre formarea partidului?

Igor Boţan: „Formarea partidului într-adevăr este una dintre sarcinile primordiale ale Consiliului Adunării Naţionale. Şi aici există câteva precondiţii care trebuie îndeplinite înainte ca să fie lansat partidul. Adică trebuie să fie elaborate şi făcute publice criteriile în baza cărora se formează partidul, trebuie să fie elaborate şi făcute publice instrumentele prin care se asigură că noul partid va fi unul diferit de cele existente în Republica Moldova, adică va fi curat, va avea finanţare transparentă şi va putea aduna oameni de calitate foarte bună, cu un statut de integritate probat de proiectele existente în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar organul care va face această lustraţie, aşa cum a fost numit în mai multe discursuri, cum va fi identificat? Se vor autopropune membrii acestui organ, vor fi aleşi?

Igor Boţan: „Din câte ştiu eu, va fi creată o platformă online, toţi doritorii vor putea depune dosarele cu biografia, cu calităţile lor profesionale, cu studiile, după care vor fi rugaţi jurnaliştii de investigaţie să vină cu aprecieri pentru aceste persoane.”

Europa Liberă: Adică oricine va putea contribui la eventuala lustraţie?

Igor Boţan: „Exact. Drepturile cetăţeneşti trebuie garantate, dar, de asemenea, trebuie să existe instrumente foarte clare pentru ca integritatea şi calităţile profesionale ale celor care vor pretinde că pot înlocui această clasă politică coruptă sunt într-adevăr în vizorul opiniei publice. Trebuie să fie un proces continuu.”

Europa Liberă: Dar oricine va putea interveni, nu?

Igor Boţan: „Absolut. Eu cred că va exista un singur principiu – să nu fie intervenţii anonime.”

Previous Next

XS
SM
MD
LG