Linkuri accesibilitate

Retrospectiva săptămânii politice


La sfârşitul acestei săptămâni expiră promisiunea liderului democrat Marian Lupu că va da publicității un nou acord de guvernare

Partidul Democrat al lui Marian Lupu este în centrul negocierilor pentru formarea unui nou guvern, după ce a jucat rolul cheie la demiterea guvernului Streleț, ostracizându-i pe liberal-democrați. Tentativele democraților sunt examinate împreună cu alte teme la retrospectiva săptămânii politice, alcătuită de Diana Răileanu:

Până acum, doar Partidul Democrat, Partidul Liberal şi grupul condus de fostul premier Iurie Leancă s-au întâlnit pentru negocieri privind un viitor acord de guvernare. Reprezentanţii formaţiunilor s-au înţeles să lucreze fiecare în parte la un text de acord, după care, până la finele acestei săptămâni, să propună unul comun. Invitaţia pentru liberal-democraţi la discuţii a rămas, deocamdată, fără răspuns. Spre deosebire de alte dăţi, când politicienii nu ratau şansa să se ironizeze reciproc după fiecare şedinţă de negocieri, în prezent tratativele au loc departe de ochii presei. Iată cum explică prudenţa partidelor preşedintele Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice, Ion Dron:

Ion Dron: „După conţinut, nimic acolo nu se negociază. Toate negocierile se dau în subterană pentru a supravieţui, or, ei ne-au demonstrat, cel puţin pentru mine, de la 2010 încoace, că prosperitatea acestui stat nu este prioritatea lor în negocieri. Prioritatea în aceste negocieri este mecanismul de redobândire a averilor nemeritate prin intermediul instituţiilor statului şi pârghiile, cum spun ei, de control, pentru ca, nu dă Doamne, unul să facă mai mulţi bani decât altul.”

Europa Liberă: Liberal democraţii refuză să ia parte la negocieri. Totuşi, Dle Dron, din punctul Dvs de vedere, ce i-ar putea influenţa să revină la discuţii? De ce ar ierta democraţilor votul de demitere a guvernului condus de Valeriu Streleţ?

Ion Dron: „Partidul Liberal Democrat a avut o şansă, o enormă şansă să demonstreze că sunt un partid sănătos atunci când au avut ocazia să se poziţioneze ca promotori ai dreptului european, au avut ocazia să spună că liderul, deocamdată, este obligat să se apere în faţa instanţelor de judecată. Partidul trebuia să spună că merge înainte, că interesele statului sunt mai importante decât problemele liderului de partid. Acest lucru nu l-au făcut. Au făcut şi un pas greşit din punct de vedere politic, au venit cu unele mesaje destul de dure, mesaje care, practic, nu-i mai pot aduce la masa de negocieri. Acest partid va fi „vândut” cu bucata şi această vânzare s-a început. Vom vedea ce va fi peste două-trei zile din acest partid, dar şansa, cu regret, a ratat-o.”

După nominalizarea fostului comisar european pentru agricultură, Dacian Cioloş, pentru funcţia de premier la Bucureşti, un tehnocrat care a înaintat în carieră fără carnet de partid, tot mai mulţi lideri de opinie de la Chişinău cred că politicieni de aici ar trebui să urmeze acest exemplu. Printre ei şi editorialistul „Ziarului Naţional”, Petru Bogatu, de părere că singura soluţie viabilă pentru actuala criză politică este un executiv tehnocrat, format de persoane fără vreo legătură cu politicienii, care au „ruinat societatea”:

„Acum, în această nouă situaţie, putem doar face un singur lucru, ne putem schimba pe bune, pentru că în caz contrar, într-o situaţie fără ieşire, şi asta trebuie să-şi dea seama cei care încă încearcă să guverneze această ţară, că în prăpastie vor cădea şi ei, nu doar poporul pe care l-au adus în această situaţie. Nu cred că situaţia este de aşa natură ca cineva să-şi facă iluzii că va putea trece prin urrechile acului şi va mai punta finta odată destinul şi istoria. De aceea, orice soluţie, în afară de un guvern tehnocrat, consider că este proastă”.

În această săptămână a fost făcut public şi un sondaj efectuat la solicitarea organizaţiei americane International Republican Institute, care arată că opt din zece cetăţeni cred că ţara merge pe o cale greșită, iar 95 la sută dintre respondenţi cred că cea mai mare problemă a Republicii Moldova este corupţia. O asemenea stare de nemulţumire, mai constată cercetarea sociologică, nu a fost înregistrată în ultimii zece ani.

Previous Next

XS
SM
MD
LG