Curtea Constituțională a dat undă verde organizării unui referendum pentru revenirea la alegerea șefului statului prin vot direct, micșorarea numărului de deputați și lipsirea parlamentarilor de imunitate. Referendumul inițiat de Platforma civică DA poate avea loc peste jumătate de an. Până atunci mai trebuie parcurse câteva proceduri. Relatează Tamara Grejdeanu.
Până a începe adunarea semnăturilor pentru inițierea plebiscitului, Grupul de Inițiativă ar urma să fie înregistrat mai întâi la Comisia Electorală Centrală. Autoritatea electorală va examina modul în care a fost constituit acest grup, dar și proiectul de lege care ar urma să fie aprobat prin referendum. Inițiativa civică a fost formată pe 1 noiembrie, atunci când Platforma „DA” a chemat cetățenii în Piața Marii Adunări Naționale pentru a-și trece numele pe două liste. Una- prin care a fost constituit grupul de inițiativă și alta în care se ofereau să devină colectori de semnături. Iurie Ciocan, președintele CEC spune că dosarul este examinat și până pe 20 noiembrie ar urma să fie anunțată o decizie:
„În cadrul unei ședințe publice, cu participarea atât a solicitanților de înregistrare a acestui grup de inițiativă, comisia se va expune asupra acestui subiect. În momentul în care va fi înregistrat acest grup de inițiativă în conformitate cu avizul de astăzi, Comisia Electorală Centrală va elibera liste de subscripții, legitimații persoanelor care vor urma să acumuleze numărul minim de semnături necesare pentru a declanșa procedura de organizare a unui referendum constituțional.”
În cazul în care va fi înregistrat, precizează Iurie Ciocan, grupul de inițiativă va trebui să colecteze semnăturile până la sfârșitul lunii ianuarie. Legea stabilește că pentru inițierea unui referendum este nevoie de peste 300 de mii se semnături, adunate în cel puțin jumătate din cele 35 de unități administrative ale Republicii Moldova.
Ulterior, toate listele cu semnături vor fi verificate de Comisia Electorală Centrală iar în cazul aprobării, dosarul va fi trimis legislativului. Dacă se ajunge la această etapă, parlamentul, conform avizului de astăzi al curții, este obligat să numească o dată pentru desfășurarea plebiscitului, spune Alexandru Tănase, președintele Curții Constituționale:
„În cazul în care autorii inițiativei vor colecta numărul necesar de semnături, în cazul în care Comisia Electorală Centrală va constata că ele s-au colectat cu respectarea cerințelor în vigoare, adoptând decizia corespunzătoare, parlamentul va fi pus în situația doar să adopte decizii de organizare a referendumului și să aloce fondurile necesare, deoarece nu este posibil ca o inițiativă populară de asemenea amploare să fie blocată de calea parlamentară.”
Pe lângă alegerea președintelui prin vot direct, miza plebiscitului ar mai fi și lipsirea deputaților de imunitate parlamentară, micșorarea numărului acestora în Parlament, de la 101, cât sunt acum, la 71, precum și modificarea procedurii de demitere a șefului statului. În total, cetățenii ar urma să răspundă cu „pentru” sau „contra” la patru întrebări, spune Nicolae Gârbu, reprezentant al Grupului de inițiativă:
„Cetățeanul va trebui să semneze de patru ori. Desigur procedura va fi mult mai anevoioasă. Dacă noi reușim să adunăm numărul necesar de semnături, atunci va fi necesar să fie patru buletine de vot. În fiecare buletin de vot se va regăsi câte o întrebare din cele pe care noi le-am stipulat în proiectul de lege privind modificarea constituției.”
Cel mai recent plebiscit de modificare a procedurii de alegere a șefului statului a fost desfășurat în septembrie 2010, atunci însă referendumul nu a fost validat din cauza prezenței joase a alegătorilor.
