Linkuri accesibilitate

Ana Guțu: „Nu am pierdut speranţa că într-un partid politic trebuie să fie loc pentru profesionalism, meritocraţie”


Un interviu cu vice-rectorul de la ULIM despre noul partid „Dreapta O cale nouă”.

Europa Liberă: Doamnă Guţu, întrebarea firească pe care şi-o pune oricine o fi auzind despre intenţia dumneavoastră de a coagula o nouă formaţiune politică: ce nu au partidele existente deja şi veţi propune dumneavoastră numaidecât foarte deosebit?

Ana Guţu: „Noi ştim: cultura politică în Republica Moldova lasă mult de dorit, fiindcă acest spaţiu a fost, de fapt, consumator al valorilor democratice şi nu generator. De aceea, elitele politice sunt acelea care sunt şi probabil că timp de 24 de ani nu au reuşit să se adapteze la cultura elitelor politice din vechile democraţii. Atunci când am fost invitată cândva într-un partid politic, mi-am imaginat că un partid politic nu funcţionează ca o simplă instituţie, este un organism viu, compus din oameni, în primul rând.

Şi totuşi nu am pierdut speranţa că într-un partid politic trebuie să fie loc pentru profesionalism, meritocraţie şi să fie promovaţi în anumite funcţii oamenii care ştiu ce trebuie să facă şi cum trebuie să facă pentru a rămâne permanent în vizorul interesului cetăţeanului. Interesul cetăţeanului trebuie să primeze. De aceea echipa pe care încercăm acum să o punem pe picioare, în primul rând, va viza anumite ţinte, şi mă refer nu doar la membrii, dar şi simpatizanţii partidului, ne dorim foarte mult să atingem interesele şi să fim atractivi pentru tineri, pentru intelectuali şi pentru micii întreprinzători. Aceste categorii ale societăţii sunt, de fapt, categoriile care generează progresul.

Pe de o parte, intelectualitatea, care este mereu în fruntea deciziilor pe care ar trebui să le ia decidenţii într-o societate. Pe de altă parte, tinerii care vin cu energiile şi sinergiile creatoare, fiindcă ştiu că pot să facă. Şi mai avem plusvaloarea economică care aici, în Republica Moldova, ar trebui să vină din activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii.”

Europa Liberă: Sună foarte frumos. Dar la modul practic: celule în teritoriu, finanţare, rutină de partid, lupta pentru putere. Şi toate intenţiile acestea nu se vor lovi de zidul cotidianului?

Ana Guţu: „A fost o decizie pe care am luat-o nu peste noapte. Ne-am zbuciumat mai multe luni de zile, atunci când nu ne-am găsit locul în fostele echipe de unde ne-au dat afară. De obicei, în Republica Moldova cei mai buni sunt cei care pătimesc. Și era firesc să ne coagulăm într-o altă echipă.

Am încercat să negociem cu mai multe partide extraparlamentare, care au platformă juridică şi să evităm această etapă de colectare a semnăturilor ş.a.m.d. Nu voi da detalii de la aceste negocieri, dar a fost un eşec, nu am fost înţeleşi. Iar proiectul nostru pe care îl propuneam şi se baza pe punerea în faţă a unei echipe de tineri, în primul rând, tineri experţi, care au deja în spate o modestă, dar totuşi carieră profesională, nu neapărat politicieni profesionişti.

Există două opţiuni, fie că eşti politician profesionist şi nu faci nimic, și aştepţi de undeva să-ţi pice din pod banii, fie că eşti un profesionist adevărat, care vii cu o expertiză în sfera politicului şi spui: „Domnule, eu ştiu ce trebuie să fac şi cum voi face acest lucru pe care îl propun pentru a ameliora lucrurile în Republica Moldova’.”

Europa Liberă: Dar cetăţeanul la alegeri caută neapărat feţe cunoscute, nume cunoscute. Şi dumneavoastră, dacă veţi avea nişte începători, ce şanse aveţi?

Ana Guţu: „Proiectul pe care ni-l propunem nu este unul de o zi şi de două. Atunci când construieşti un partid, ar fi naiv să crezi că mâine vei câştiga alegerile şi mâine vei convinge toţi cetăţenii că eşti cel mai bun. Ne dorim să demonstrăm că aici, în Republica Moldova, totuşi este posibil să pui pe picioare un partid bazat pe meritocraţie, pe corectitudine şi un partid care să pună în prim-plan interesul cetăţeanului.”

Europa Liberă: Şi cu banii cum e? Pentru că finanţarea aceasta e ochiul dracului.

Ana Guţu: „Exact, este ochiul dracului. Şi un profesor universitar, probabil, cel mai tare ar trebui să se teamă de chestiunea aceasta. Şi am ezitat poate foarte mult să ne lansăm în crearea unui partid politic. Dar suntem la început, nu facem campanii extra, ieşite din comun.”

Europa Liberă: Mă refer la sistemul pe care veţi construi partidul. Pentru că, dacă depinzi de un sac de bani, eşti la cheremul lui şi acţionezi ca atare.

Ana Guţu: „Aceasta a fost iniţiativa noastră, nu avem pe nimeni în spate, nu avem pe cineva care să ne dea aceşti bani. Supravieţuim pentru moment din cotizaţiile şi aportul fiecăruia, fiindcă totuşi suntem nişte oameni maturi, avem o anumită experienţă, inclusiv profesionistă, dar misiunea noastră şi a mea personală o văd în a sprijini o echipă de tineri, care sunt la început de drum, care sunt foarte buni în sectorul nonguvernamental şi care au o anumită frică să se lanseze în politică. Fiindcă te temi de spaţiul public din Republica Moldova, este un spaţiu venal.”

Europa Liberă: Se tem să devină politicienii pe care îi văd la televizor.

Ana Guţu: „Exact. Există această ruptură între expertiza extraordinară pe care o au tinerii în sectorul nonguvernamental, unde sunt atraşi tineri foarte talentaţi şi au salarii foarte bune, şi nedorinţa lor de a se implica în activitatea politică, care activitate este una solicitantă, necesită energii şi, în final, nu-ţi oferă decât o funcţie modestă în sistemul funcţionăresc, un salariu foarte mic. Iată această ruptură şi acest vacuum trebuie depăşit şi nu cred că în Republica Moldova nu este posibil.”

Europa Liberă: De ce „Dreapta”?

Ana Guţu: „Eu personal dintotdeauna am avut viziuni de dreapta şi mă ataşez la valorile dreptei istorice europene, inclusiv ale celei franţuzeşti. Oamenii din echipă sunt oameni cu viziuni de dreapta, iar atunci când vorbim despre popularitatea sau nonpopularitatea unei idei, eu cred că cetăţeanul poate fi convins nu atât prin doctrină aici, în Republica Moldova, cât prin soluţiile pe care i le oferi, atunci când este vorba de ameliorarea calităţii vieţii sale, când este vorba de a combate corupţia de o manieră sistemică. Şi, finalmente, când este vorba să te armonizezi sută la sută cu tot ceea ce se petrece în România. Și când zic „să te armonizezi” vorbesc, desigur, despre scopul suprem al viitorului partid „Dreapta” şi anume reunificarea Republicii Moldova cu România, pentru a asigura înalta calitate a vieţii cetăţeanului, pentru a asigura securitatea lui nu doar cea informaţională, dar şi integritatea lui fizică.

Fiindcă suntem într-o zonă de conflict militar, avem războiul ruso-ucrainean în preajmă şi nicăieri nu este scris că mâine-poimâine tancurile şi kalaşnikov nu vor răsuna pe străzile Chişinăului. Şi atunci ce facem noi, cei de aici, din Republica Moldova? Ce face cetăţeanul? Rămâne descoperit în faţa sorţii, fără ca să-şi bată cineva capul de dânsul? Aici trebuie să fim foarte atenţi şi să ne dăm bine seama că nu întotdeauna doctrina a fost servită alegătorului de o manieră convingătoare, de o manieră corectă şi de o manieră plauzibilă pentru ca el să aibă o viaţă mai bună.”

Europa Liberă: Aţi făcut trimitere la dreapta franceză. Dreapta franceză are o componentă care sperie un pic, atitudinea, în special faţă de refugiaţi, faţă de aceiaşi moldoveni care vor să ajungă în componenţa Uniunii Europene. Ce răspuns aveţi pentru asemenea fobii?

Ana Guţu: „Discursul eurosceptic şi eurofob sunt, de fapt, două voleuri diferite. Euroscepticismul poate să meargă de la o atitudine moderată, mai puţină încredere în Europa şi mai multă încredere în valorile naţionale, dar poate să meargă până la eurofobie. Eu cred că aici, în Republica Moldova, noi nu am ajuns la această dispută care este foarte populară şi dezbătută astăzi în vechile democraţii europene. Noi astăzi avem două opţiuni geopolitice: fie că rămânem în zona influenţei vechi, şi mă refer la influenţa estică şi mai ales a Rusiei aici, în Republica Moldova; fie că ne orientăm spre spaţiul valoric european.

De aceea, noi încă nu am ajuns la momentul discuţiilor mai mult sau mai puţin docte pe eşichierul de dreapta sau extremă dreapta franceză. Noi aici, în Republica Moldova, trebuie să ne dăm bine seama că asistăm, să nu zic război, la un conflict intercivilizaţional. Este vorba de vechile civilizaţii europene, care sunt purtătoare, generatoare şi aducătoare de valori şi avem lumea slavă care, din păcate, până la ziua de astăzi nu ne-a demonstrat că este capabilă să accepte regulile de joc într-un stat de drept, cu respectarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale omului. Şi avem exemplele realităţilor socioeconomice şi politice din Rusia.”

Europa Liberă: O întrebare pentru un profesor universitar. După mine, fractura vine de la căutarea obârşiei. O generaţie mai ţine minte care obârşie, interbelică sau românească. Alţii aruncă ţăruşul mai departe, spre Moldova feudală. Există generaţii care îşi identifică obârşia strict din perioada sovietică, de la 9 mai. Cum vedeţi dumneavoastră generaţiile care stau în aulele universitare? Ei ce obârşii şi-au găsit?

Ana Guţu: „Depinde şi de educaţia din familie. Şi cred că discuţiile identitare își au loc nu doar în aulele universitare, dar trebuie să le depăşească şi să fie exteriorizate şi aduse în spaţiul public. Conştientizarea identităţii vine dintr-o memorie genetică care în Republica Moldova este discontinuă. Când spun „discontinuă”, am în vedere că nu toţi au avut parte de bunei, părinţi, profesori să aibă carte românească în casă. Pe zone, avem localităţile de pe malul Prutului care, practic, au populaţie unionistă, absolut toate, fiindcă au această memorie a României Regale, care le-a fost transmisă din bunei în părinţi ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Sau s-au uitat la televiziunea fie şi ceauşistă.

Ana Guţu: „Iată această discontinuitate are şi acoperire, şi explicaţie geografică aici, în Republica Moldova, dar şi ţine de educaţia transmisă din generaţie în generaţie, ea trebuie reparată. Şi atunci, probabil, ar trebui în spaţiul public nu doar să privim emisiunile cu dezbateri ale politicienilor, dar să avem şi emisiuni de educaţie identitară a ceea ce se numeşte populaţia din Republica Moldova. Fiindcă cei care zic că sunt moldoveni şi nu sunt români, ei sunt români, pur şi simplu nu-şi dau seama, nu au suficient bagaj cognitiv, informaţional, intelectual ş.a.m.d. pentru a şti cine sunt cu adevărat.”

Europa Liberă: Dar nu a mers până acum, doamnă Guţu. „Suntem români şi punctum” nu a funcţionat. De ce ar funcţiona de acum încolo?

Ana Guţu: „Va funcţiona fiindcă lumea se mişcă, este în continuă mişcare. Şi eu sunt foarte admirativă pentru tinerele generaţii de ultimii ani, ei sunt cei care au venit după ’89 încoace şi privesc absolut altfel lumea, gândesc altfel, au altfel de energii, muncesc altfel. 24 de ani au trecut, de obicei, circa 20 de ani e necesar ca să aibă loc schimbarea, o generaţie durează vreo 20 de ani. Acum asistăm la acest schimb de sânge şi schimb de generaţii. 40 de ani încă nu au trecut, dar mai avem şanse.”

Europa Liberă: Spaţiul european prin coridorul românesc este suficient de atrăgător pentru dânşii?

Ana Guţu: „Pentru cei care cunosc despre prestaţia României în tot ceea ce ţine de sprijinul Republicii Moldova în parcursul său european este suficient de convingător. Dar, din păcate, această modalitate de a convinge cetăţeanul nu a fost servită suficient de bine prin instituţiile noastre mediatice. Atunci când se face ceva, când survine ceva, când se construieşte ceva, se dă în exploatare un drum ş.a.m.d., sunt investiţii româneşti, ele trebuie promovate de o manieră convingătoare şi suficientă. Aceasta nu s-a întâmplat. Şi eu cred că oricum lumea se mişcă înainte, noi nu batem pasul pe loc, se schimbă şi mentalităţile, se schimbă realităţile din jurul nostru. Şi eu sunt foarte optimistă de felul meu şi cred în mişcare şi în dezvoltare.

Trebuie să luptăm, viaţa este o luptă. Şi atunci când crezi într-o idee şi o promovezi, o promovezi în cunoştinţă de cauză. Când ai în jurul tău oameni care pot să te ajute în promovarea acestei idei şi realizarea ei, eu cred că succesul îţi este garantat.”

XS
SM
MD
LG