Un articol pe care cotidianul francez Le Monde îl dedică Republicii Moldova - rezumat de RFI.ro sub semnătura lui Matei Vișniec - formulează concluzia că se asistă aici la o criză de valori. Titlul articolului este „Moldova îşi huiduieşte elitele şi se îndoieşte de Europa”. Sunt evocate manifestaţiile de la Chişinǎu, scandalul „miliardului de dolari evaporat din visteria statului” şi tensiunile care au reapǎrut pe tema Europei. „La capǎtul rǎbdǎrii, populaţia cere revenirea acestei sume echivalînd cu 12,9 la sutǎ din Produsul Intern Brut ca şi cum ar fi vorba de o persoanǎ care a fugit”, explică cititorilor săi Isabelle Mandraud, jurnalista care semnează articolul. Pentru a ilustra complexitatea crizei din Moldova, Isabelle Mandraud citeazǎ în articolul sǎu cîteva persoane exasperate, un diplomat occidental, un responsabil al organizaţiei Tranparency Internaţional. Acesta din urmǎ, de exemplu, spune: „Populaţia este mai disperatǎ decît oricînd. Prǎdǎtorii nu au provocat doar o crizǎ financiarǎ, ei au declanşat în primul rînd o crizǎ de valori.”
Teze formulate în România într-o intervenţie televizată la digi24 de Dan Dungaciu, preşedintele Fundaţiei Universitarea a Mării Negre (FUMN) şi director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, sunt citate de site-ul deschide.md. Una din ele e că anticipatele ar risca să aducă la guvernare în Republica Moldova forte pro-ruse. Alta e că Republica Moldova poate fi considerată, păstrându-se proporţiile, “un fel de Sirie”. Dan Dungaciu mai crede greu de crezut că Rusia ar putea gestiona financiar şi politic la ora actuală o mişcare de protest în Republica Moldova care să aibă ca finalitate o lovitură de stat. „Chiar dacă vor trece hopul acestor manifestații, nemulțumirea din Republica Moldova va fi extrem de profundă și va fi foarte greu de gestionat această nemulțumire. Iar într-un eventual scrutin anticipat, riscă să ajungă la guvernare forțele proruse”, a mai subliniat directorul ISPRI.
Democrația a eșuat în Republica Moldova. Avem de-a face cu un proces de prăbușire a statului. Sunt concluziile analistului american Vladimir Socor, citate de realitatea.net, dar şi politicon.md. După părerea sa, Republica Moldova poate fi comparată cu un sat fără câini. S-au prăbuşit sistemele instituţionale, iar cauza e dezmăţul partidelor politice care şi-au împărţit pe criterii de partid şi interese de grup instituţiile statului. „Moldovei i s-a acordat un cec în alb, așteptându-se de la moldoveni să performeze pe baza acestui avans politic care li s-a acordat. Tactica nu a reușit din partea UE”, mai crede analistul.
Soluţia pe care o sugerează este să se recurgă la importul, după exemplul Ucrainei, de reformatori competenți, inclusiv în posturi ministeriale-cheie. România ar fi o sursă de talent și expertiză pentru Republica Moldova fără a se pune pe tapet chestiunea unirii, în acest context.
„Republica Moldova ca o regie falimentară”, este tittlul unei scurte analize de data nu tocmai recentă semnată de Mihai Chiper în Ziarul de Iaşi. Paradoxul este că nici ajutoarele financiare date nu schimbă fundamental nimic în actuala conjunctură politică internă; eventual pot amâna un deznodământ economic dureros. Autorul se declară şocat de decizia guvernului de la Bucureşti de a acorda republicii Moldova a creditului de 150 de milioane de euro. Este un tip de împrumut extrem de rar pe piețele interna-ționale. Un stat, capabil să se împrumute la dobânzi avantajoase, împrumută un altul, falimentar, cu care creditorii internaționali, Fondul Monetar și Banca Mondială, refuză să discute. Practic, România se împrumută în contul R. Moldova, fără să pretindă un profit din afacere pentru riscul asumat și fără să impună condiții. Generic, mulți ar încadra asta la un exemplu de „ajutorul frățesc”.
Numai că, în goana după filonul de voturi naționalist, PSD riscă să trateze R. Moldova ca pe marile regii miniere falimentare din anii ’90, mai crede autorul.
