Linkuri accesibilitate

Ion Preașcă: „Guvernul era dator cu un plan pentru categoriile defavorizate”


Interviul dimineții cu expertul economic de la Mold-street.md.

Ministerul Economiei a elaborat un plan de depășire a crizei financiare-economice, care presupune deja pentru 2016 o creștere economică de 1,5%. Ce presupune acest plan şi ce şanse are să devină realitate? A devenit oare sistemul bancar mai sigur, după ce nişte ingineri ai fraudei au profitat de el?

O discuţie cu jurnalistul Ion Preaşcă.

Europa Liberă: Aşadar, dle Preaşcă, un plan anticriză elaborat de Ministerul Economiei, plan care, contrar unor aşteptări negre destul de răspândite, vede în Republica Moldova deja în 2016 o creştere economică. Este înainte de toate un plan necesar?

Ion Preaşcă: „În primul rând e un plan cam întârziat. Noi avem o situație de criză încă din anul trecut, când s-au început problemele cu exporturile în Rusia, embargoul și tot felul de restricții. Guvernul deja anul trecut, din lunile august-septembrie, și-a asumat răspunderea pentru o serie de proiecte de legi care aveau menirea de a preveni anumite crize.

Încă din luna februarie s-a vorbit despre faptul că noul Guvern de atunci, guvernul Gaburici, la fel trebuie să aibă un plan anticriză, dar s-a tărăgănat și acum deja e luna septembrie și abia e un plan care încă e în stadiu de proiect. Deci, s-a întârziat foarte mult.

Guvernul trebuia să aibă un plan încă un an în urmă, deoarece pe parcursul acestui an, în cadrul campaniilor electorale, s-au făcut promisiuni, s-au inclus în buget cheltuieli nejustificate, s-au inclus proiecte fără acoperire financiară etc.”

Europa Liberă: Acum să ne uităm pe conținut: ce face Ministerul Economiei – în condiţiile în care aşteptările acum par în general foarte proaste – să aibă optimismul de a ţinti o creștere de 1,5 la sută pentru anul viitor?

Ion Preaşcă: „În primul rând, eu nu văd nimic ciudat în faptul că Ministerul sau Guvernul este optimist și încearcă să genereze optimism în societate. Pentru că o stare de pesimism poate fi transmisă și oamenilor. Dar un program trebuie să fie în primul rând realist. Iar aici apar multe probleme.”

Europa Liberă: Ar fi fost ciudat dacă un asemenea plan nu exista într-adevăr, dle Preaşcă. Totuşi, ce anume în acest plan sunt acțiuni fireşti, de urgenţă şi care dintre ele trebuiau să se regăsească într-un scenariu obişnuit, fără pompieristică cum uneori lasă impresia?

Ion Preaşcă: „Constatările de rigoare sunt făcute, dar iată că accentul care e pus nu este chiar cel corect. Aceleași reduceri sau optimizări, acea rectificare bugetară a cheltuielilor care s-a făcut, s-a făcut abia în luna iulie, dar trebuia să fie făcut încă la începutul anului. Tot acest program pare a fi nereal, întrucât este bazat pe o posibilă finanțare externă. În marea parte, ideile sau planurile puse în acest program nu au o sursă reală de finanțare.”

Europa Liberă: Și e clar în acest moment ce se va întâmpla dacă nu va exista această finanțare?

Ion Preaşcă: „Ei au în plan, de exemplu, accelerarea privatizării și, posibil, asta ar putea fi o sursă de venituri. Dar știm cum în ultimii șase ani a decurs această privatizare și în permanenţă se ajungea la faptul că nu este momentul potrivit pentru privatizare, întotdeauna intervenea ceva. Dar acum brusc ei se gândesc că poate ar fi momentul potrivit pentru aceasta, fiind într-o situație în care toată regiunea este cuprinsă de criza din sectorul bancar, care este unul din factorii de bază care a provocat, a generat criza această în care se află Moldova.”

Europa Liberă: Acordul cu FMI, reducerea cheltuielilor şi asanarea sistemului bancar. Cum se spune e uşor să spui halva, dar nu poţi simţi gustul acesteia. Pe rând – dacă se doreşte un Acord cu FMI, ce condiţii vor trebui respectate în primul rând?

Ion Preaşcă: „În primul rând bugetul, politica fiscal-bugetară trebuie să fie realiste, nu doar promisiuni. Anterior s-au făcut promisiuni că vor fi reduse taxele, de exemplu, în agricultură. Însă FMI insistă, invers, să fie unificat și să fie o stabilitate în acest domeniu. În ultimii 5-6 ani TVA a fost modificat de vreo nouă ori.

Trebuie să fie politici clare, dar nu de fiecare dată, în ajunul alegerilor, campanile electorale încep să vină cu promisiuni electorale. Avem pachetul agricol care s-a tot discutat aproape jumătate de an, dar până la urmă bănuiesc că nu se va ajunge la adoptare, întrucât unele chestii sunt contrare cu acordurile precedente cu FMI și cred că FMI nu va accepta anumite prevederi de acolo.”

Europa Liberă: Vorbind despre intențiile de a desfășura privatizări, dacă nu se obține acordul cu FMI, ce mai e de privatizat la modul real salvator pentru economie?

Ion Preaşcă: „Noi avem o serie de sectoare unde statul domină. Avem sectorul producerii energiei, sector de distribuție a energiei, avem sectorul de telecomunicație, avem căile ferate și de mult trebuia să fie vreun plan de restructurare și de atragere a anumitor investiții străine în aceste sectoare.

La noi, însă, întotdeauna se găseau diferite motive și piedici. Se porneau și după aceea se blocau lucrurile, fiindcă apăreau tot felul de idei politice că, totuși, nu e momentul potrivit. Niciodată nu o să fie momentul potrivit.

Avem o serie de întreprinderi, de exemplu „Tutun-CTC”, RED-urile și CET-urile, care înainte generau profit, iar acum se află într-o situație în care statul trebuie să le ajute. De fapt, unele sectoare, de exemplu sectorul termoenergetic, se află într-o criză permanentă de vreo 14 ani.”

Europa Liberă: Plan de asanare, de însănătoşire a sectorului bancar prin alinierea la bunele practici internaționale, cu indicarea exactă a opțiunilor și costurilor pentru băncile în dificultate. Ce ar presupune, de fapt, această intenție a Ministerului Economiei pentru sectorul bancar pentru însănătoșire?

Ion Preaşcă: „E greu de presupus. Se vorbește deja de vreo 4-5 ani de un plan de asanare a sectorului bancar, dar situația din acest domeniu continuă să se agraveze. Teamă este că iarăși, pe seama unor bănci care cât de cât stau pe picioare, se va încerca acoperirea anumitor găuri făcute de alte bănci.

Am avut cazul când băncile au fost impuse să contribuie cu vreo 400 milioane de lei pentru a acoperi gaura creată de falientul „Investprivatbank” și asta a avut loc în anul 2012, și s-a adoptat prin lege. Aceste bănci au fost impuse să contribuie, să cumpere hârtii de valoare emise de Ministerul Finanțelor, ca statul pe urmă să le plătească. Mă tem că și aici ar putea interveni acest fapt, fiindcă nu au de unde găsi bani pentru a stabiliza situația. Avem așa o mini panică pe piață.

Lichidarea acestor trei bănci nu a dus la mutarea depozitelor și populației către alte bănci, ci, dimpotrivă, oamenii își retrag depozitele și le transformă în valută. Deci, s-a văzut că, de fapt, pe tot sectorul bancar se atestă o reducere a depozitelor, este o neîncredere a populației și a agenților economici față de sectorul bancar. Este și o teamă că ar putea urma după aceste trei bănci și alte bănci. Vă dați seama ce se poate întâmpla?”

Europa Liberă: Şi ce se poate întâmpla?

Ion Preaşcă: „Avem trei bănci practic deja în proces de lichidare şi altele trei aflate sub administrare și sub o supraveghere specială din partea Băncii Naționale. Practic, vreo 70% din sectorul bancar se află sub supravegherea și administrarea Băncii Naționale. Aceasta vorbește despre faptul că sistemul e într-o criză profundă și aceste măsuri denotă că statul nu a găsit altă ieșire din situație decât să pună sub controlul Băncii Naționale aceste bănci, de teamă ca să nu să se provoace o criză și mai mare, și mai profundă.”

Europa Liberă: Negru pe alb scrie în acest plan - abrogarea, revizuirea Hotărîrii Guvernului din 13 noiembrie 2014 în baza căreia au fost eliberată garanţia de circa 14 miliarde de lei pentru „salvarea” celor trei bănci din Holdingul Shor. Ce trebuie să înţelegem din asta? Ce ar însemna acest lucru?

Ion Preaşcă: „Simplu spus se doreşte revenirea înapoi la situația de un an în urmă. Dar eu nu înțeleg cum s-ar putea, deoarece banii aceștia deja au fost alocați în mare parte și cheltuiți pentru a acoperi gaura provocată de aceste trei bănci. Eu nu văd de unde pot fi găsite aceste surse, fiindcă deja în luna noiembrie va fi următoarea etapă și va interveni procedura de transformare a acestor fonduri în datorie internă. Dar nu văd unde statul, Guvernul ar avea surse de a acoperi, de a plăti această datorie.

Deci, se pare că și amânarea acestor plăți va dura o perioadă foarte îndelungată. Nu cred că în următorii 3-4 ani o să avem un boom economic ca să putem plăti. Plus, această eminență va duce la majorare de taxe și, respectiv, va fi pusă în mare parte pe umerii populației.”

Europa Liberă: „Program de susținere a păturilor social­ vulnerabile ale populației.” E posibil un astfel de program într-o situaţie atât de proastă economic sau este doar praf în ochi?

Ion Preaşcă: „Guvernul era dator să vină cu asemenea program deja în iulie, când s-a decis majorarea tarifelor. Atunci trebuia deja să fie adoptată decizia, deoarece se știa care aproximativ este cota de majorare și se știau cheltuielile. Nu e vorba că tarifele s-au majorat, ele s-au ajustat în mare parte ca urmare a deprecierii leului provocată de criza în sectorul bancar. Ajustarea a necesară, pentru ca să nu cadă aceste întreprinderi. Dar pentru populația săracă era necesar adoptarea imediată a deciziei care să le acopere o parte din aceste cheltuieli. Eu văd că aici se acționează cu întârziere. Nu e vorba de sume uriașe, dar sume care pot fi găsite în bugetul de stat, se poate tăia de la multe alte cheltuieli care de regulă sunt exagerate.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:56 0:00
Link direct

XS
SM
MD
LG