Linkuri accesibilitate

Ocuparea Cehoslovaciei în 1968 din nou „de actualitate”, grație lui Putin


O aniversare pe fundalul tensiunilor fără precedent dintre Rusia post-sovietică și Occident.

Ca în fiecare an, cehii și slovacii marchează la 21 august aniversarea invadării Cehoslovaciei în 1968 de către trupele sovietice și ale celorlalte state din Tratatul de la Varșovia, cu excepția României. Anul acesta aniversarea are loc pe fundalul tensiunilor fără precedent dintre Rusia post-sovietică și Occidentul în care Cehia și Slovacia sunt acum ancorate grație apartenenței la NATO și Uniunea Europeană. Cum se reflectează această realitate în mediile de informare.

Ocuparea Cehoslovaciei este din nou hit, grație președintelui rus Vladimir Putin”, scrie Jan Gazdik pe site-ul Aktualne.cz. „Ocuparea Crimeii și conflictul continuu din estul Ucrainei au renăscut interesul pentru cartea Invazie 1968. Punctul de vedere rusesc de Josef Pazderka, publicată în Cehia în urmă cu patru ani. Cartea apare acum și în Polonia, până la sfârșitul anului o va prelua și o editură moscovită, iar interesul și l-a exprimat pentru o traducere în engleză prestigioasa universitate Havard din Statele Unite”.

Jan Gazdik notează opinia analistului rus independent Evgheni Kiseliov, care spune că propaganda rusească de astăzi referitoare la Ucraina nu se deosebește prea mult de aceea sovietică din vremea invadării Cehoslovaciei în urmă cu 47 de ani – și are același succes la publicul rus. „De la ocuparea Cehoslovaciei și până la ocuparea Crimeii în mașinăria de spălare a creierelor folosită la Kremlin nu s-a schimbat nimic esențial”, spune analistul rus.

Un alt analist, cehul Jakub Janda, de la think tank-ul „Valori europene”, este citat tot de Gazdik cu afirmația că propaganda Kremlinului din 1968 și cea de astăzi au în comun un inamic imaginar, anume „fasciștii” care ar fi pus în pericol și socialismul în Cehoslovacia, și societatea ucraineană post-Maidan.

Janda mai notează faptul că actualul președinte ceh Milos Zeman este perceput la Moscova ca un prieten, de altfel ca și premierul de stânga slovac Josef Fico. Ei au fost de fapt singurii lideri din UE prezenți la Moscova de Ziua Victoriei, în condițiile în care colegii lor din blocul cu 28 de țări au boicotat orice ceremonii.

Site-ul Eurozpravy.cz notează criticile aduse președintelui Zeman de unul din puținii cetățeni sovietici care au protestat în 1968 împotriva invadării Cehoslovaciei. Mikas Kukubaka a vizitat săptămâna aceasta Praga și a declarat că nu înțelege cum a putut președintele ceh să meargă la Moscova de Ziua Victoriei, și mai ales cum poate Zeman să ia apărarea lui Putin în fața Occidentului. „După părerea mea și-a pierdut mințile”, a spus fostul disident sovietic, care a petrecut 16 ani în lagăre de muncă.

În „Hospodarske Noviny” Adam Cerny amintește ecourile provocate în Cehia și alte țări de noul film documentar rusesc care pare să justifice invadarea Cehoslovaciei în 1968. Filmul difuzat în primăvară de canalul de stat Rossia 1 a provocat protestul oficial al guvernului de la Praga, care l-a convocat pe ambasadorul rus. Când televiziunea publică cehă s-a decis să cumpere dreptul de a-l retransmite, ca să arate cehilor cum funcționează noua propagandă rusă, Rossia 1 a refuzat tranzacția, fără să-și explice motivele. Adam Cerny scrie că la atâția ani după ieșirea din totalitarism, Rusia tot nu este capabilă să învețe lecțiile trecutului.

Unul din cei mai influenți comentatori de la Praga, Martin Fendrych, scrie într-un articol apărut pe mai multe site-uri de știri că vede o legătură între ocupația din 1968 și proaspăta inițiativă a savanților cehi de a face apel la societate să nu cadă pradă retoricii anti-islamiste și xenofobe ocazionată de criza refugiaților din Orientul Mijlociu. Fendrych scrie că, din păcate, în loc să-i facă pe cehi să gândească independent, ocupația din 1968 și așa-numita „normalizare” care i-a urmat i-au eternizat pe cehi în postura de „victime” cărora toți cei din afară le vreau răul – acum, de pildă, refugiații despre care circulă zvonuri incredibile, dar populare. „Indiferența noastră față de chestiunea libertății ne face să nu-i înțelegem și să-i detestăm pe refugiați”, scrie Fendrych.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG