Linkuri accesibilitate

Natalia Gherman: „Chişinăul pledează insistent pentru relansarea cât mai rapidă a negocierilor în formatul „5+2”


Un interviu cu șefa diplomației moldovene.

Viceprim-ministra Natalia Gherman este încrezătoare că guvernul va reface relația cu donatorii occidentali, prejudiciată de furturile din bănci, și va obține ajutoarele financiare suspendate pentru sprijinirea bugetului și stabilizarea macroeconomică. Într-un interviu pentru radio Europa Liberă, Gherman, care conduce ministerul de externe, a spus, între altele, că autoritățile „contează” pe reușita încheierii unui acord cu Fondul Monetar Internațional și pe reluarea finanțărilor din partea Uniunii Europene și Băncii Mondiale. În interviul realizat de Valentina Ursu, Natalia Gherman a vorbit și despre chestiunea transnistreană.

Europa Liberă: Prioritar ce se regăseşte actualmente pe agenda dialogului moldo-comunitar?

Natalia Gherman: „Continuăm să promovăm ireversibilitatea parcursului european, avându-se în vedere că între timp în Republica Moldova s-a format o coaliţie majoritară pro-europeană, a fost instalat un guvern, un prim-ministru care se declară şi este un pro-european. Actualmente ne pregătim pentru relansarea sezonului diplomatic, suntem în dialog cu structurile europene, cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, în vederea relansării negocierilor pentru elaborarea unui nou program. Aceste negocieri vor deschide calea pentru oferirea Republicii Moldova în continuare a programelor de asistenţă, atât pentru stabilizarea macroeconomică, cât şi pentru suportul bugetar. Succesul negocierilor constă în pregătirea lor temeinică. Şi tocmai ne ocupăm de procesul de coordonare cu toţi actorii implicaţi, mai ales pe plan intern a acestei activităţi, care se începe în curând. Programul cu Fondul Monetar Internaţional este şi un certificat care ar trebui să ateste sănătatea sistemului financiar, a politicilor fiscale. Şi există o abordare unanimă a clasei politice de la Chişinău în privinţa necesităţii acestui program cu Fondul Monetar Internaţional. Şi un asemenea program va relansa procesul de cooperare în ceea ce priveşte domeniul de asistenţă externă atât cu Banca Mondială, cât şi cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Până la finele anului, contaţi pe sprijin financiar din partea partenerilor externi?

Natalia Gherman: „Da, contăm. Misiunea Fondului Monetar Internaţional va veni la finele lunii septembrie. În luna octombrie intenţionăm să finalizăm negocierile şi, în paralel, vom continua dialogul cu ceilalţi parteneri, astfel încât spre finele anului curent stabilitatea macrofinanciară a ţării să fie restabilită.”

Europa Liberă: Doamnă Gherman, partenerii de dezvoltare insistă pe ideea „Promovaţi reforme şi veţi beneficia de asistenţă”. Acum ce reforme trebuie să fie aplicate?

Natalia Gherman: „În primul rând, reformele în domeniul justiţiei, luptei împotriva corupţiei, şi stabilizării sectorului financiar-bancar. Aceste trei domenii sunt identificate atât de noi, cât şi de partenerii noştri externi. Recent în Republica Moldova au sosit trei consilieri de rang înalt, pe care guvernul Republicii Moldova i-a solicitat din partea Uniunii Europene, pentru a ne asista în elaborarea politicilor corecte în domeniile respective. Şi celelalte domenii sunt nu mai puţin importante. A propos, aşteptăm sosirea consilierilor şi în domeniul energetic, reforma administraţiei publice, în educaţie. Vreau să vă reconfirm că există un angajament foarte şi foarte serios din partea membrilor executivului şi a prim-ministrului de a avansa în implementarea acestui acord important.”

Europa Liberă: Doamnă vicepremier, dar cu excepţia armonizării legislaţiei naţionale la cea europeană, ce alte rezultate trebuie de livrat urgent, astfel încât Moldova să recâştige încrederea partenerilor de dezvoltare?

Natalia Gherman: „Trebuie să pornim activitatea de implementare, chiar şi a legislaţiei care este deja aprobată şi, în primul rând, în domeniul justiţiei. Sunt foarte multe legi bune elaborate cu concursul Consiliului Europei, Uniunii Europene, care să aducă acea dorită transparenţă în domeniul justiţiei, care este aşteptată de toţi cetăţenii – modul în care sunt aleşi, evaluaţi judecătorii, finanţarea în domeniul justiţiei, accesibilitatea pentru cetăţeni şi în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. Iarăşi sunt un şir de legi care sunt deja aprobate şi care nu funcţionează bine. E nevoie de o abordare complexă şi cuprinzătoare, astfel încât acea transparenţă a domeniului justiţiei să fie resimţită în absolut toate sectoarele economiei şi vieţii sociale în Republica Moldova. Eu aş menţiona şi îmbunătăţirea climatului de afaceri, ceea ce este necesar şi important pentru atragerea investiţiilor străine, crearea locurilor de muncă pentru cetăţeni, ceea ce ar însemna, de asemenea, recâştigarea încrederii din partea atât a societăţii, cât şi a partenerilor străini, în perspectiva europeană a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Deocamdată Tiraspolul ezită să dea un răspuns clar dacă este gata să aplice şi regiunea transnistreană prevederile Acordului de Asociere, care pentru stânga Nistrului intră în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Ce se face ca să devină şi ei mai cooperanţi? Sau în caz că dau un răspuns negativ, la ce trebuie să vă aşteptaţi?

Natalia Gherman: „Nu încetăm să promovăm eforturile noastre de a informa partea transnistreană despre beneficiile în urma implementării prevederilor Acordului de Asociere şi Zonei de Comerţ Liber, care deja sunt resimţite în Republica Moldova şi, în primul rând, manifestate prin creşterea considerabilă a exporturilor pe piaţa europeană, care a devenit liberă. Şi în al doilea rând, coordonăm aceste eforturi foarte strâns cu partenerii noştri din Uniunea Europeană, dăm dovadă de atitudine angajantă în raport cu oamenii de afaceri din regiunea transnistreană, încercăm să promovăm proiecte şi programe de asistenţă, care trebuie să pregătească economia şi, mai ales, agricultura din partea stângă a Nistrului pentru implementarea graduală a elementelor Zonei de Comerţ Liber cu Uniunea Europeană. Mie mi se pare că toate aceste eforturi se vor solda cu succes şi nu ezit să aduc exemplul unei asemenea politici în privinţa mobilităţii cetăţenilor. Atunci când a fost liberalizat regimul de vize pentru călătoriile cetăţenilor Republicii Moldova în Uniunea Europeană, am făcut aceste beneficiu accesibil şi pentru locuitorii din stânga Nistrului, care au şi beneficiat imediat de acest privilegiu. Ceea ce înseamnă că beneficiile şi avantajele procesului de integrare europeană pe care îl promovăm trebuie să fie înţelese şi resimţite de toţi cetăţenii ţării. Acesta este cel mai important instrument şi cea mai bună politică de reintegrare a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Şi dacă răspunsul Tiraspolului este „Nu” pentru implementarea Acordului de Liber Schimb, cine trebuie să dea verdictul: Bruxellesul sau Chişinăul?

Natalia Gherman: „Mesajul nostru este foarte clar. În cazul în care nu se doreşte implementarea prevederilor Zonei de Comerţ Liber cu Uniunea Europeană, agenţii economici din regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2016, vor continua să aibă un regim comercial cu Uniunea Europeană cu aplicare taxelor vamale, ceea ce nu este deloc avantajos pentru producătorii din stânga Nistrului. Regulile de joc sunt foarte clare.”

Europa Liberă: Pentru că vorbim de regiunea transnistreană, de ce atât de greu se reiau negocierile în formatul „5+2”, doamnă ministră? E o pauză destul de mare care a intervenit în procesul de negocieri în acest format şi ridică semne de întrebare.

Natalia Gherman: „Chişinăul pledează insistent pentru relansarea cât mai rapidă a negocierilor în formatul „5+2”. La Chişinău există un guvern stabil, majoritar, un prim-ministru care este deschis acestei cooperări şi dialogului cu partea transnistreană. Recent a avut loc prima întrevedere a negociatorilor din ambele părţi de după instalarea noului guvern de la Chişinău. Astăzi vom avea reuniunea Comisiei Naţionale pentru Reintegrare, sub conducerea primului ministru. Toate instituţiile din partea executivului şi-au evaluat acţiunile pe care trebuie să le întreprindă, în vederea facilitării procesului de negocieri şi procesului de reintegrare a Republicii Moldova. Şi cel mai important, avem susţinerea din partea partenerilor noştri implicaţi în formatul „5+2” – OSCE, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană – care sunt la dispoziţie pentru a facilita acest proces.”

Europa Liberă: Cum se răsfrânge lipsa acestor negocieri în formatul „5+2” asupra procesului de reunificare a ţării?

Natalia Gherman: „În paralel, există şi formatul grupurilor de lucru sectoriale, care se reunesc periodic pentru a examina un şir de acţiuni concrete în fiecare domeniu pe care părţile le pot întreprinde.”

Europa Liberă: Premierul Valeriu Streleţ a avut convorbiri telefonice cu omologii săi de la Kiev şi Moscova. Aceasta ar putea să dea un impuls pentru reluarea negocierilor în acest format?

Natalia Gherman: „Acest subiect a figurat în cadrul discuţiilor atât cu omologul ucrainean, cât şi cu omologul rus a domnului prim-ministru. Cel puţin, au fost primite asigurările că ambele ţări care fac parte din acelaşi format „5+2” sunt angajate pe deplin şi vor întreprinde toate eforturile pentru relansarea procesului.”

Europa Liberă: Sunt voci care vorbesc despre inevitabila criză de securitate care ar cuprinde şi Republica Moldova. Ce întreprinde statul pentru a nu se ajunge la această criză?

Natalia Gherman: „În primul rând, evaluăm contextul de securitate regional, care, din păcate, rămâne a fi destul de dramatic, ceea ce impune anumite măsuri de consolidare a propriei securităţi. Am început să reevaluăm conceptul de securitate a Republicii Moldova. Acest lucru se desfăşoară sub auspiciile preşedintelui Republicii Moldova. Şi în acest context, cooperăm foarte strâns atât cu partenerii noştri din Uniunea Europeană care, a propos, se află în procesul de reevaluare a propriei strategii de securitate, cât şi cu partenerii din partea Alianţei Nord-Atlantice, în virtutea cooperării în cadrul formatului Parteneriat pentru Pace şi implementăm împreună cu alianţa programul individual de parteneriat. V-am vorbit deja despre asistenţă şi consiliere de rang înalt pe care le-am solicitat din partea Uniunii Europene. Vreau să vă informez că am solicitat, de asemenea, consilierii de rang înalt pentru reforma sectorului naţional de securitate. Nouă ni se pare că alinierea la practicile şi politicile, în primul rând, ale Uniunii Europene în contextul actual de securitate este cea mai bună cale pentru a ne asigura şi securitatea, şi interesul naţional al Republicii Moldova. Mai mult ca atât, în Acordul de Asociere pe care îl implementăm cu Uniunea Europeană este foarte clar reflectat obiectivul de aliniere a Republicii Moldova la politica comună de securitate şi apărare a Uniunii Europene.”

Europa Liberă: În ultimul timp, s-au înteţit declaraţiile făcute de liderii de la Tiraspol precum că autorităţile de la Kiev, dar şi cele de la Chişinău ar face presiuni asupra regiunii. Pe ce se bazează ei?

Natalia Gherman: „Republica Moldova îşi asigură propria suveranitate şi integritate teritorială, dar şi securitatea naţională în contextul regional şi geopolitic complicat, ceea ce înseamnă că atât formarea de proprii alianţe, cât şi alinierea la politicile care nouă ni se par pe deplin justificate este de datoria guvernării din Republica Moldova. În ceea ce priveşte promovarea regimului comercial, de exemplu, a comerţului cu partenerii noştri tradiţionali, nouă ni se pare că ceea ce facem noi este nu doar pe deplin justificat, dar şi foarte generos şi angajant, în primul rând, în raport cu partea transnistreană, atunci când îi oferim să-şi ridice nivelul de trai, să asigure venituri în buget, datorită aplicării mai multor mecanisme care sunt deschise Republicii Moldova din partea Uniunii Europene. Aceasta înseamnă, de fapt, un angajament important şi nicidecum izolarea sau, după cum s-a menţionat, blocarea regiunii transnistrene. Noi operăm cu alte noţiuni şi cu alte politici, care ni se par nu numai rezonabile, dar şi unicele posibile la etapa actuală. Celelalte învinuiri sau interpretări sunt nefondate.”

Europa Liberă: Doamnă ministră, în ultimul timp se vorbeşte şi despre nevoia resetării relaţiei dintre Chişinău şi Moscova. Cum ar trebui să se producă această resetare a cooperării bilaterale?

Natalia Gherman: „Chişinăul a fost întotdeauna în favoarea relaţiilor bazate pe pragmatism şi atitudine constructivă între Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Ele trebuie să fie reciproc avantajoase. Această dorinţă a fost exprimată de către primul ministru în prima convorbire telefonică cu omologul rus, domnul Medvedev. Suntem gata pentru relansarea activităţii Comisiei mixte comercial-economice între cele două state şi, evident, contăm pe o atitudine mai constructivă a Federaţiei Ruse în formatul „5+2”, atunci când vorbim de relansarea activităţii acestui dialog. Ne îngrijorează şi soarta cetăţenilor Republicii Moldova care se află la muncă în Federaţia Rusă, nu încetăm să promovăm demersuri pentru apărarea drepturilor acestor cetăţeni. Purtăm discuţii cu Federaţia Rusă în problematica energetică, care iarăşi devine tot mai actuală, când ne apropiem de sfârşitul anului. Avem dialog cu Federaţia Rusă în problematica politico-militară, care a devenit, de asemenea, foarte importantă în ultimul timp. Nu încetăm să promovăm demersurile pentru a asigura retragerea formaţiunilor militare ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova atât în dialogul bilateral cu partenerii din Federaţia Rusă, cât şi în cadrul organizaţiilor internaţionale.”

Europa Liberă: În actualitate a reapărut şi problema trimiterii ambasadorilor peste hotare. Cât de degrabă ar putea Republica Moldova să aibă şefi ai misiunilor diplomatice în aproape 20 de state, pare-se, după ce au fost rechemaţi cei peste 15 ambasadori?

Natalia Gherman: „Este un proces firesc de rotaţie a diplomaţilor şi a şefilor misiunilor diplomatice, care de obicei are loc în perioada de vară. Suntem acum în proces de identificare a candidaturilor pentru şefii misiunilor diplomatice în mai multe state, mai ales în majoritatea statelor Uniunii Europene. Aşteptăm revenirea deputaţilor din vacanţă, deoarece Comisiei pentru politica externă şi integrare europeană îi revine un rol foarte important de examinare iniţială a candidaturilor propuse. Eu personal întotdeauna am pledat şi voi pleda în continuare pentru menţinerea profesionalismului în sistemul diplomatic moldovenesc. Şi la momentul identificării candidaturilor, voi insista asupra menţinerii acestui principiu – şefii misiunilor diplomatice trebuie să aducă plusvaloare imaginii şi promovării interesului naţional al Republicii Moldova în ţările de acreditare. M-ați întrebat despre obiectivele pe viitor. Și vreau să vă asigur: continuăm să lucrăm în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene cu aceeași echipă consolidată cu care am negociat Acordul de Asociere, prevederile Zonei de Comerț Liber între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Și acum suntem la etapa implementării prevederilor acestui acord. Această etapă este de o mare responsabilitate atât personală, cât și profesională pentru fiecare dintre noi. Iar autorilor unor declarații care vizează Ministerul de Externe vreau să le sugerez să nu scuipe în fântâna de unde au băut apă. Eu personal apreciez foarte mult echipa cu care lucrez în cadrul acestui minister de mai mulți ani, echipă care dă dovadă de angajament, dedicație, profesionalism, este una consolidată și uneori în condițiile mai dificile promovează imaginea și interesul național al țării.”

XS
SM
MD
LG