Într-un articol publicat pe blogurile Adevărul, Răzvan Voncu deplânge faptul că a fost nevoie de o lege specială ca ajutorul economic al României să poată fi acceptat de Republica Moldova. „Cu alte cuvinte, traduce comentatorul, nu se doreşte ca România să fie percepută drept cel mai apropiat partener al Republicii Moldova, (...) ci ca o entitate abstractă, asemeni Fondului Monetar Internaţional”. Răzvan Voncu se oprește mai îndeaproape la problema circulației cărților peste Prut. Există, crede el, un adevărat „zid” de birocrație, din pricina căruia cărțile românești sunt cvasi-absente din bibliotecile din Basarabia, în special, cele şcolare şi universitare. „Încercați să donați, scrie el, 100 de cărţi unei biblioteci publice din Basarabia şi veţi vedea imediat cum sistemul este făcut să vă descurajeze, sub toate formele”. În sens invers, cărțile editate dincolo de Prut nu ajung dincoace din motive economice. „Editorii basarabeni, chiar când sunt excelenţi, sunt mici, lipsiţi de putere financiară şi incapabili să concureze comercial cu marile edituri din România. Acest handicap ar putea fi surmontat, dacă în România ar exista o strategie culturală”, scrie comentatorul de la Adevărul. El reamintește că, pentru cetăţeanul Republicii Moldova, cartea românească nu este propagandă, ci „cea mai la îndemână înfăţişare a spiritului european”.
Rubrica Pulsul panetei, susținută în Evenimentul zilei de Iulian Chifu, discută azi dificultățile Alianței Nord-Atlantice de a susține, concomitent, două tipuri de război: cel hibrid, lansat de Rusia, și cel antiterorist, de care NATO se ocupă deja de mai mulți ani. Războiul hibrid este răspunsul la ceea ce a lansat Rusia: un soi nou de conflict, cu componente de război informațional, dar și de război legal lawfare, în cadrul căruia, „introduce elementele de speculare a golurilor din legislația internațională” și face loc „suprainterpretării cu rea credință, în interes propriu, a acordurilor existente”. Dacă Rusia vădește deja dificultăți în a susține un conflict pe termen lung, nici pentru NATO nu pare mai ușor, arată Chifu. Este nevoie de un „efort comun de completare a resurselor” NATO, care își împarte resursele existente pe două direcții. România, de pildă, se arată în Evenimentul zilei, ar trebui să introducă în Strategia de securitate națională (numită „de Apărare”) existența amenințărilor militare și a riscurilor de natură militară. În documentul cu pricina, ele, spune Iulian Chifu, „lipsesc cu desăvârșire”.
Ziare.com publică rezumatul unui reportaj realizat de Washington Post despre războiul din Ucraina și cum continuă el să secere vieți. Într-un sat din apropiere de aeroportul internațional din Donețk, luptele se reiau în fiecare seară, după ce temperaturile mai scad. Compania ucraineană care apără poziția trage săptămânal împotriva separatiștilor peste 20.000 de runde de muniție. Se folosește însă de o mitralieră rusească din anii '30, numită de soldați „muzeul". Aproape toate armele unității ucrainene sunt învechite și sovietice, sau capturate de la separatiștii mai bine echipați, scrie Washington Post, reluat de ziare.com.
