Uniunea Europeană nu a avut o viziune strategică privind Estul Europei, deși a acceptat în componența sa 11 state foste comuniste. Ele trăiesc azi sfârșitul ”perioadei romantice a relaţiilor europene Vest-Est”, arată Traian Ungureanu într-o analiză apărută în ediția electronică a revistei 22. „Europa de Est s-a schimbat, dar nu e, încă, parte a lumii în care trebuia să se regăsească”. Inițial, „societățile Estului au fost alocate unor programe de reformare și reeducare care urmau să alinieze standardele juridice, economice și politice”. În condițiile crizei economice de după 2008 și ale revenirii în forță a Rusiei ca putere revanșardă, chestiunea Estului rămâne, în cel mai bun caz, „„în suspensie”. Țările estice trebuie să se transforme în state europene, ”dar nu cu orice preţ”.
Articolul lui Traian Ungureanu, din care am preluat mai multe formulări, crede că evoluția după aderare a statelor estice nu le-a dus foarte departe: ce e sigur e că au devenit furnizoare de forță de muncă ieftină și, bineînțeles, piețe de desfacere. „Situația promite o degradare masivă a societăților est-europene, condamnate la devitalizare și, mai departe, la retragere într-o zonă fără importanță pentru Europa”, scrie comenatorul de la revista 22. Viitorul acestor țări poate fi și mai incert. Pe de o parte fiindcă Occidentul pare să accepte un anume grad de imixtiune a Rusiei în soarta foștilor sateliți, dar mai ales pe fondul noii idei a unei conduceri politice comune în zona euro. S-ar profila astfel o revenire la o Europă divizată, se mai arată în analiza lui Traian Ungureanu.
Printr-un interviu cu președinta Autorității Electorale Permanente, site-ul ziare.com îi informează pe românii din diaspora cum vor putea vota la viitoarele alegeri. Ana Maria Pătru extrage din lege minimul de știut de către fiecare potențial alegător din afara României: în termen de cinci luni, începând cu 1 aprilie 2016, trebuie să se înscrie în Registrul electoral, dacă vor să voteze pentru legislativele de anul viitor. O pot face printr-o cerere scrisă transmisă prin poștă sau depusă la misiunea diplomatică ori oficiul consular din țara de reședință. Doar așa vor fi înscriși pe listele permanente și doar așa vor putea vota. Dacă în zona de reședință sunt cel puțin 100 de cetățeni români care și-au anunțat astfel intenția de a vota, se organizează centre suplimentare de vot, altele decât cele deschise, ca de obicei, la sediul reprezentanțelor diplomatice ale României.
Presa de la București a tot profețit că premierul Victor Ponta va renunța la funcție la întoarcerea din vacanță. Revenit ieri la Palatul Victoria, fostul lider al social-democraților a anunțat tocmai dimpotrivă: nu pleacă, fiindcă are sprijinul partidelor din coaliția de guvernare. Sebastian Lăzăroiu scrie pe această temă în Evenimentul zilei și e de părere că există cel puțin un motiv: alegerile interne din Partidul Social Democrat. La congresul programat în noiembrie, Victor Ponta va încerca să-l împiedice pe liderul interimar să fie confirmat. Eventual, prin intermediul unui candidat care să-l acuze pe Liviu Dragnea de „colaboraționism” cu președintele Klaus Iohannis. Scenariul lui Sebastian Lăzăroiu nu mizează pe o descăunare a lui Ponta prin moțiune de cenzură sau prin trecerea progresiștilor, aliații PSD la guvernare, de partea opoziției. Dar nici nu exclude cu totul această ultimă mișcare.
