Linkuri accesibilitate

Mult așteptata rectificare bugetară de la Chișinău: de unde, cît și de ce se vor tăia bani?


Moldova, money, lei, bani generic
Moldova, money, lei, bani generic

Veaceslav Negruţă: gaura bugetară ar putea ajunge către sfârșitul anului la 5 miliarde de lei.

De luni de zile este așteptată o rectificare de buget, mai clar spus, o reducere a cheltuielilor bugetare, ca urmare a reducerii veniturilor. Dar și a sistării temporare a finanțărilor externe care ar putea fi reluate dacă la toamnă se negociază un nou acord cu Fondul Monetar Internațional. Guvernul Gaburici nu a apucat să se ocupe de rectificare, guvernul interimar al Nataliei Gherman a declinat această competență. A înghețat numai finanțările de buget cu excepția celor de „strictă necesitate”. Președintele comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanțe, Ştefan Creangă, declară acum Europei Libere că se așteaptă ca noul guvern să prezinte în scurt timp propunerea unei rectificări bugetare. În opinia lui Creangă se vor reduce investițiile capitale şi fondurile specializate pentru a se finanța alte cheltuieli.

Primele pe lista de tăieri vor fi alocările pentru proiectele de reparații, construcții, achiziții, care deja sunt suspendate, dar în cazul cărora lipsește baza legală, declară președintele comisiei parlamentare economie, buget şi finanțe, Ştefan Creangă, fost viceministru al Finanțelor.

„Vă spun din start se vor tăia de la investiții capitale”.

Europa Liberă: Toate sau parțial?

„Eu aş prefera să zic parțial, dar tind a crede că practic toate vor fi. Discutăm despre acumulările la buget în partea de investiții capitale, din Fondul Rutier, în mod special, şi alte investiții capitale care ar putea fi din Fondul Ecologic, mai avem Fondul Eficienței Energetice, dar va trebui să gândim o formulă de stopat anumite investiții pe segmentul dat”.

Europa Liberă: Temerea multor cetățeni este că eventuala rectificare de buget va însemna tăieri de bani de la spitale, pensii, salarii…

„Nu, nu va fi, vă asigur că nu vor fi tăieri de pensii, salarii, medicamente, etc. nici nu-mi vine să cred pentru că nu este posibil aşa ceva, deoarece deficitul propriu-zis ar putea fi acoperit din investiții capitale”.

A doua prioritate, după rectificarea bugetului, ar trebui să fie, potrivit lui Ştefan Creangă, reforma administrației publice cu reducerea numărului de angajați la stat. El recunoaște că în ciuda unor eforturi din ultimii ani de a micșora din aparatul birocratic, greoi şi ineficient, carul nu s-a mișcat din loc, dimpotrivă „s-a recurs la acrobații juridice şi au găsit tertipuri de a ascunde cheltuielile pentru numărul de funcționari”.

Optimizarea cheltuielilor a tot ce înseamnă sectorul public este văzută ca singura soluție eficienta şi de fostul ministru de Finanțe Veaceslav Negruţă. El spune că acum numărul de bugetari a ajuns la nivelul celui din 2009, de peste 200.000, după ce câțiva ani a fost în scădere. Veaceslav Negruţă se îndoiește însă că acum există voință politică pentru o astfel de reformă.

Potrivit lui Veaceslav Negruţă, gaura bugetară ar putea ajunge către sfârșitul anului la 5 miliarde de lei. Trei miliarde reprezintă finanțările externe – granturi şi credite - , care au fost înghețate urmare a crizei financiare şi a criticilor că autoritățile nu luptă suficient de hotărât cu fenomenul corupției. Alte 2 miliarde ar putea reprezenta diferența dintre veniturile interne prognozate şi acumulări, în principal a TVA şi accize.

„Aceste articole de venituri fiind cele mai mari în veniturile la buget necesită a fi revăzute în dependență de tendințele de diminuare a activităților economice în Republica Moldova, pe de o parte importurile, pe de altă parte consumul agregat aici pe intern. Reieșind din faptul că capacitatea de cumpărare este în descreștere, posibil că preferințele oamenilor de a cheltui pe consum vor fi în descreștere, respectiv şi veniturile la buget vor fi mai mici”.

La rectificarea bugetară, mai spune Negruţă, trebuie să se țină cont de cheltuieli mai mari pentru tarifele la servicii şi pentru deservirea datoriei de stat interne, unde dobânzile practic s-au dublat într-un an. Fostul ministru al Finanțelor afirmă că este foarte important ca această decizie să nu fie luată prin asumare de răspundere, ci să fie dezbătută în legislativ, în caz contrar credibilitatea guvernării va avea şi mai mult de suferit.

Previous Next

XS
SM
MD
LG