Linkuri accesibilitate

Precizările Maiei Sandu pe Facebook


România a alocat anul trecut zeci de milioane de dolari R. Moldova (Ziarul Național).

Dumitru Spătaru de la Tribuna scrie că liderii partidelor care au constituit noua coaliţie de guvernare (PLDM, PD şi PL) au convenit asupra organizării unui referendum în cadrul căruia ar urma să fie modificată procedura de alegere a Preşedintelui ţării. Mai concret, dacă acum şeful statului trebuie să fie ales cu minimum 61 de voturi ale deputaţilor din 101 şi în cadrul a maximum două tentative, noua modalitate, care urmează a fi supusă referendumului, prevede trei tentative de alegere a Preşedintelui: prima – cu 61 de voturi, a doua – cu 57 de voturi, iar a treia – cu majoritate simplă de 51 de voturi.

Logica acestei abordări este una cît se poate de clară, în opinia autorului. Or, noua alianţă de guvernare dispune de 52 de voturi din 101 şi este prea puţin probabil să se întîmple o minune şi să se găsească pînă în primăvara anului viitor (cînd expiră mandatul actualului Preşedinte) încă minimum nouă voturi. Tot logica sugerează că iniţiativa de organizare a acestui referendum vine să soluţioneze şi o altă problemă importantă – cea a partajării egale a primelor funcţii în stat între partidele ce au constituit coaliţia de guvernare. PLDM s-a ales cu funcţia de Prim-ministru, PD – cu cea de Preşedinte al Parlamentului şi doar PL la un moment dat rămînea în afara acestei „împărţeli”. Acum, potrivit înţelegerii între cele trei partide, anume PL va fi formaţiunea care va veni cu iniţiativa alegerii noului Preşedinte, iar celelalte două partide o vor susţine astfel încît viitorul şef al statului să fie ales „prin consens”, crede Dumitru Spăteau.

Pe rețele de socializare, mai exact, pe pagina sa de Facebook, Maia Sandu, actuala ministră în exercițiu al Educației a făcut mai multe precizări în privința cerințelor pe care le înaintează pentru a accepta nominalizarea la funcția de prim-ministru. Maia Sandu a zis că nu a cerut să formeze ea Cabinetul de miniștri, pentru că e dreptul partidelor să înainteze persoane conform acordului încheiat. Totuși, a observat ea, ar trebui să aibă un cuvânt de spus asupra componenței. De asemenea, Maia Sandu a scris că nu poate să-și asume responsabilitatea pentru politica economică și financiară a statului și să fie sigură că va putea realiza toate măsurile pentru obținerea unui program cu Fondul Monetar Internațional atîta timp cît Guvernul nu are un partener de încredere la Banca Națională. „Evenimentele din ultimele luni ne-au demonstrat că nu putem fi siguri că managementul actual al Băncii face tot posibilul pentru a asigura integritatea și stabilitatea sistemului bancar”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

Pagina electronică a săptămânalului „Ziarul Național” notează că România a alocat zeci de milioane de dolari Republicii Moldova anul trecut, fiind al doilea donator bilateral, după Statele Unite, și al treilea în lista generală a donatorilor. Suma donată se ridică la aproape 70 de milioane de dolari. Banii au fost investiți în diverse proiecte cu un important impact social. De exemplu, pentru renovarea și dotarea grădinițelor din Republica Moldova, Guvernul de la București a acordat 23 de milioane de euro. Grădinițele renovate pe banii țării vecine sunt frecventate de peste jumătate din copiii de vârstă preșcolară, scrie Ziarul Național.

În articolul „De ce Armani și Versace părăsesc Republica Moldova”, Mariana Rață de la aceeași publicație constată că instabilitatea politică din regiune, dar și piețe noi de muncă, mai ieftine decât aici, au determinat mai multe case de modă cu renume și branduri internaționale să renunțe la serviciile fabricilor și atelierelor moldovenești. Ziarista aduce exemplul unei companii moldo-italiene din Hâncești, specializată în confencționarea hainelor pentru branduri internaționale, care în martie curent a trebuit să-și concedieze cele 40 de cusătorese. Fabrica, deschisă în incinta magazinului universal din Hâncești, s-a închis din cauză că brandurile străine pentru care, timp de mai bine de patru ani, cusătoresele de la Hâncești au croit și cusut haine vândute ulterior în magazine de lux din întreaga lume, au decis să întrerupă colaborarea. Mariana Rață mai scrie că circa 90% din hainele produse în Republica Moldova sunt exportate, ceea ce înseamnă că fabricile moldovenești asigură, practic, doar forță de muncă ieftină pentru un profit relativ mic.

XS
SM
MD
LG