Anul trecut au fost adoptate mai multe legi privitoare la respectarea drepturilor omului în Republica Moldova, dar punerea lor în practică a fost nesatisfăcătoare, se arată într-un raport elaborat de Asociația Promo-Lex. Raportul enumeră noi abuzuri, petrecute între timp, de la maltratări în arestul poliției până la lipsa de protecție a depunătorilor de la bănci.
La multe capitolele analizate de experți s-au constatat regrese semnificative, iar unele reforme inițiate de autorități au fost mai curând formale. Astfel este formulată una din concluziile raportului „Drepturile omului în Republica Moldova 2014”, elaborat de Asociația Promo-Lex.
Iată un exemplu de aparent înșelătoare. În ceea ce privește respectarea dreptului de a nu fi supus torturii şi relelor tratamente există o primă impresie că lucrurile s-au îmbunătățit. Mai ales dacă se ia în calcul creșterea numărului de pedepse cu executare emise de judecători pe numele celor care au comis acte de tortură, spune juristul Pavel Postică de la Promo-Lex. În 2012 zero cazuri, în 2014 – 12 cazuri.
„În ceea ce privește cercetarea cauzelor de tortură la momentul de față atestăm anumite nereguli în continuare, pentru că dacă examinăm aceleași rapoarte ale Procuraturii Generale, observăm că au fost depuse peste 660 de plângeri în ceea ce privește aplicarea torturii sau a relelor tratamente, dar, cu regret, au fost pornite doar 118 cauze penale, pe când chiar organele procuraturii menționează că au atestat cel puțin 251 de situații în care leziunile corporale au fost constatate pe corp. S-ar putea să fie semne de protecționism între colaboratorii organelor de drept în ceea ce privește refuzul de a porni urmărirea penală şi anchetarea situațiilor respective în cadrul urmăririlor penale”.
Pavel Postică a afirmat că, în viziunea sa, lucrul cel mai grav este lipsa unui mecanism de reabilitare a victimelor supuse torturii şi relelor tratamente, asta deși guvernul şi-a asumat în mai multe strategii şi documente să creeze un fond pentru reabilitare şi mai multe centre de reabilitare.
Un alt capitol în regres, după părerea lui Pavel Postică, îl constituie condițiile de detenție inadecvate şi suprapopularea penitenciarelor, capitol ce a adus în trecut mai multe condamnări ale Republicii Moldova la CEDO. Iluminare în închisori a rămas la fel de proastă, aerisirea - inadecvată, asistența medicală – deficitară.
Experta Mariana Kalughin a analizat felul în care au reacționat instituțiile de drept la anchetarea cazurilor de infracționalitate contra patrimoniului şi, iar una dintre concluzii ei este că reformele Procuraturii şi MAI se desfășoară mult prea lent.
„MAI întârzie în a reacționa, dar şi Procuratura nu întotdeauna are suficientă capacitate de a reacționa, respectiv, fenomenul la general nu trezește rezistența potrivită din partea organelor, ceea ce înseamnă că reforma MAI, reforma Procuraturii trebuie să fie mult mai bine impulsionată şi mult mai bine coordonată şi implementată”.
Mariana Kalughin mai spune că la etapa de anchetă există un tratament diferențiat aplicat oamenilor simpli şi funcționarilor de rang înalt. Acest lucru poate fi observat, cel puțin, în cazul dosarelor BEM. Experta a atras atenția că în urma devalizării băncilor ar putea exista violarea dreptului la proprietate al deponenților, deși reprezentanții băncilor au dat asigurări că deponenții se află în limitele securității şi că nu vor fi afectați. Oricum, zice Mariana Kalughin, atenția pe acest dosar trebuie să fie înzecită.
Un regres la capitolul respectarea drepturilor omului se atestă şi în regiunea transnistreană, a afirmat directorul executiv al Promo-Lex, Ion Manole. Spre deosebire de cetățenii din dreapta Nistrului, oamenii din raioanele de est au mai puține posibilități să-şi apare drepturile.
Raportul conține expertize realizate de 15 experţi, reprezentând opt organizații neguvernamentale. Pentru Ion Manole toate încălcările drepturilor omului descrise în raport sunt grave şi foarte grave, pentru că, spune el, în spatele fiecărui caz şi fenomen stă cel puțin o victima ce nu se poate apară.
