Oazu Nantoi: Chiar dacă militarii ruși se numesc pacificatori, asta nu înseamnă că ei nu pot întoarce arma împotriva Ucrainei

Premierul în exerciţiu Natalia Gherman a efectuat o vizită la Kiev având programate, potrivit comunicatelor ad-hoc, întâlniri cu preşedintele Petro Poroşenko şi ministrul Afacerilor Externe, Pavlo Klimkin. Aceleaşi comunicate nu precizează de ce întrevederea cu Petro Poroşenko nu a mai avut loc. Rămân oare raporturile dintre Kiev şi Chişinău la fel de bune cum au fost până recent? Punctul de vedere în acest sens al analistului politic Oazu Nantoi.

Europa Liberă: Dle Nantoi, anunţul despre programul vizitei premierului în exerciţiu Natalia Gherman la Kiev s-a adeverit doar parţial şi fără explicaţii - şefa diplomaţiei moldoveneşti s-a întâlnit în capitala Ucrainei doar cu ministrul de Externe Klimkin. Vizita dnei Gherman în capitala Ucrainei a avut loc la scurt timp după un interviu al vicepremierului pentru Reintegrare, Victor Osipov, presei ruse în care a făcut afirmaţii departe de a entuziasma după cum se consideră Ucraina. S-au auzit speculaţii că unul dintre scopurile vizitei doamnei premier interimar în exercițiu ar fi fost atenuarea efectelor pe care le-a avut declaraţia vicepremierului Osipov care susține că Republica Moldova a fi gata să ajute trupele ruseşti de menţinere a păcii izolate indirect în regiune de Ucraina. În opinia Dvs., ce tendinţă au relaţiile Kiev–Chişinău, inclusiv din contextul celor întâmplate până acum?

Oazu Nantoi: „Eu vreau să readuc aminte despre situația din anul 2005, când în Republica Moldova, după alegerile parlamentare din 6 martie, a apărut un președinte pro-european - e vorba de dl Vladimir Voronin - şi la Kiev, în urma „revoluției oranj”, a venit în funcția de președinte dl Viktor Iușcenko care și el avea relații tensionate cu Federația Rusă. Atunci, în februarie 2005, au fost semnate planurile de acțiuni Uniunea Europeană - Ucraina, Uniunea Europeană - Moldova și în baza acestor două planuri de acțiuni la 3 martie 2006 a apărut misiunea de asistență la frontiera Uniunii Europene EUBAM, care a schimbat radical situația în regiunea de est a Republicii Moldova. Și anume businessul din stânga Nistrului a fost obligat absolut fără niciun fel de negociere să se înregistreze la Camera de Industrie și Comerț a Republicii Moldova și toate operațiunile de export să le efectueze în baza certificatelor de conformitate și a documentelor vamale eliberate de Republica Moldova.

Ce am eu în vedere? Atunci când la Kiev și la Chișinău există consonanță în ceea ce privește orientarea spre Uniunea Europeană, atunci apar poziții comune în ceea ce privește prezența Federației Ruse în raioanele de Est ale Republicii Moldova. Când vorbesc de prezență, am în vedere mai multe aspecte ale acestei prezențe, deoarece e vorba de operațiunea de menținere a păcii, dar totodată este vorba și de prezența ilegală a trupelor rusești în raioanele de Est ale Republicii Moldova. Și să nu uităm că în prezent situația este extrem de complicată pentru Ucraina, deoarece ea este atacată de Federația Rusă.

Mai mulți experți, din Republica Moldova în special, când conflictul era într-o fază acută, deschisă aș zice eu, - și acum este într-o fază acută, - exprimau temeri motivate că trupele rusești aflate pe teritoriul Republicii Moldova din punct de vedere juridic, al dreptului internațional, puteau să atace, de exemplu, Odesa, în ceea ce privește ideea așa zisului proiect „Novorosia” să fie pornit din două direcții, și din est, și din vest. Însă, spre fericire, acest scenariu nu a fost realizat.

Dar, oricum, Ucraina absolut motivat încearcă să se securizeze în raport cu regiunea transnistreană. Ucraina se simte afectată în modul cel mai direct de fluxul de contrabandă care este realizat prin această regiune și există suficiente motive pentru a crede că și la Chișinău sunt mai multe persoane implicate în aceste activități economice ilegale, și aduc daune evidente Ucrainei, nemaivorbind de Republica Moldova. Însă Republica Moldova e o poveste aparte.

Prin urmare, după întâlnirea din 17 martie a anului curent a președintelui României, dl Klaus Iohannis, cu președintele Ucrainei, dl Piotr Poroșenko, a doua zi după aceasta Guvernul Ucrainei a adoptat hotărârea de a închide accesul mărfurilor neaccizate la punctele vamale la frontiera moldo-ucraineană care nu sunt controlate de puterea centrală de la Chișinău. Și, respectiv, desemnarea dlui Saakașvili în funcție de șef al administrației din regiunea Odesa, din câte se cunoaște de la Kiev, are drept prioritate tot lupta cu contrabanda regională, ceea ce evident aduce daune securității naționale a Ucrainei, și, respectiv, atinge interesele mai multor persoane de la Tiraspol și, indirect, și de la Chișinău.

Prin urmare, situația este una foarte complicată - în situația când Republica Moldova se află într-o criză politică de lungă durată, în situația când majoritatea absolută a celor din Parlament nu are idee ce e acesta conflictul transnistrean, în situația când Parlamentul Republicii Moldova așa și nu a luat nicio atitudine tranșantă vizavi de politicilor Rusiei, mai bine zis de agresiunile Rusiei față de țara vecină care ne protejează de scenariile cele mai sumbre... În ceea ce privește politicile Rusiei, Ucraina are mai multe, în mod firesc, semne de întrebare vizavi de comportamentul Republicii Moldova.

Eu nu pot să presupun ce s-a discutat în cadrul întâlnirii dnei Natalia Gherman cu dl Klimkin, care este ministrul de externe al Ucrainei, există doar comunicate oficiale și din ele rezultă că a fost realizată trecerea în revistă a mai multor probleme, inclusiv a celor cronice, istorice privind demarcarea frontierei etc., până la problema conflictului transnistrean. Și e pozitiv faptul că dna Gherman a susținut integritatea teritorială a Ucrainei și în acel comunicat oficial a fost exprimată susținerea soluționării pașnice a conflictului în baza Acordului de la Minsk.

Dar pe lângă partenerii ucraineni, și noi, cetățeni ai Republicii Moldova, ar trebui să avem întrebări tranșante vizavi de guvernarea noastră, în ceea ce privește conflictul din raioanele de Est ale Republicii Moldova, în ceea ce privește combaterea contrabandei, ceea ce înseamnă și lupta noastră veșnică cu corupția.”

Europa Liberă: Și iată acest interviu, dle Nantoi, din punctul Dvs. de vedere, a ajutat-o pe dna Gherman sau, dimpotrivă, a încurcat-o? Și ce atitudine aveți în general față de spusele dlui Osipov?

Oazu Nantoi: „Eu nu mă grăbesc să trag concluzii grave dintr-un interviu. Deoarece cu adevărat situația care s-a creat acuma în raioanele de Est ale Republicii Moldova este una fără precedent. Și anume, de exemplu, Ucraina a închis fluxul mărfurilor accizate către această regiune și acuma apare întrebarea: aceste mărfuri care trec prin porțile vamale ale Republicii Moldova sunt supuse accizării sau trec fără a fi plătite accizele? Moldova nu are cadrul juridic pentru asemenea situații, Moldova nu aplică cadrul juridic existent, deoarece statul moldovenesc nu are o poziție tranșantă, comprehensivă în ceea ce privește situația din raioanele de Est ale Republicii Moldova.

Eu sunt de acord că asemenea declarații sau asemenea interviuri îi pun în gardă pe ucraineni, deoarece ei tratează prezența Federației Ruse în raioanele de Est ale Republicii Moldova drept o amenințare la adresa securității sale. Și, probabil, dl Osipov nu a formulat foarte clar diferența între pacificatorii ruși și prezența ilegală a trupelor Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Cu toate că eu sunt conștient de faptul că chiar dacă militarii ruși se numesc pacificatori, asta deloc nu înseamnă că ei în esență sunt pacificatori, și deloc nu înseamnă că în caz de destabilizare gravă a situației nu pot întoarce arma împotriva aceleiași Ucraine. Aici eu consider că se cere un dialog sincer și deschis între Kiev și Chișinău și eu cu nerăbdare aștept să avem un Guvern.”

Europa Liberă: Cele spuse de dl Osipov, din punctul Dvs. de vedere, sunt o improvizație poate mai puțin reușită ca formulare, improvizație personală sau este totuşi vorba de o decizie la scara guvernării, așa cum este ea la această oră?

Oazu Nantoi: „Eu nu sunt purtătorul de cuvânt al dlui Osipov, însă spusele dl Osipov trebuie interpretate în contextul provocării evidente realizate de dna Ștanski, când această doamnă a adresat o scrisoare evident provocătoare reprezentanților misiunilor diplomatice din Republica Moldova și din afara Republicii Moldova încercând se tensioneze situația. Și dl Osipov a ieșit cu o atitudine prin care dorea să atenueze consecințele acestei provocări.

Firește că aici apare acest contrast între comportamentul Ucrainei și declarațiile dlui Osipov. Dar eu iarăși vreau să subliniez faptul că dl Osipov, ca și toți cei care răspundeau de conflictul transnistrean înainte de dumnealui - e vorba de Eugen Carp, Vasile Șova - se află, în opinia mea personală, într-o situație nefericită, neavând un suport politic, neavând în spate o poziție clară și univocă a statului Republica Moldova. Persoanele care răspund de conflictul din raioanele de Est ale Republicii Moldova mai mult sunt preocupate de manevre pentru a diminua eventualele riscuri și nu de promovarea unor politici coerente.”

Europa Liberă: Că s-a tot vorbit de tensionarea situației de interes în acest sens, cine ar putea fi interesat să escaladeze situaţia în regiunea transnistreană acum în special? Altfel spus, cine cultivă stările alarmiste în legătură cu ce se întâmplă acum la câteva zeci de kilometri est de Chişinău?

Oazu Nantoi: „Dacă ne uităm la ceea ce numim noi context regional, situația din Transnistria ar putea fi destabilizată doar în cazul dacă Federația Rusă ar fi reușit să destabilizeze grav situația în Ucraina. Atunci Federația Rusă ar fi putut să amplifice aceste procese prin implicarea așa zisei Transnistrii, dar mai bine zis a factorului militar și a factorului serviciilor secrete amplasate ilegal în raioanele de Est ale Republicii Moldova în aceste procese. Deocamdată, situația în Ucraina este tensionată și deocamdată eu constat că statul Republica Moldova este protejat de Ucraina care deocamdată rezistă. Asta deloc nu înseamnă că noi putem la infinit să ne permitem luxul de crize politice și să ne permitem luxul de a nu avea nicio poziție vizavi de politicile Federației Ruse în raport cu raioanele de Est ale Republicii Moldova și în raport cu Ucraina.”