Săptămânalul 22 publică o analiză semnată de Ileana Racheru despre rezultatele alegerilor locale din Republica Moldova. Rezultă că, tehnic vorbind, partidele pro-europene ar fi repurtat o victorie: au obținut mai multe posturi în administrația locală, numai că succesele s-au înregistrat cu precădere în localități mici, în timp ce partidele pro-Rusia au învins în localități cu pondere demografică mai mare, în multe orașe. Acest lucru ar dovedi, consideră autoarea analizei, că partidele pro-europene au reușit doar să-și încropească o clientelă locală și nu să dovedească orientarea majoritar pro-europeană a moldovenilor. Ileana Racheru se ocupă și de parcursul spectaculos al lui Renato Usatîi, care a câștigat din primul tur, cu peste 70%, primăria orașului Bălți. Dar mai ales de cel al lui Ilan Shor, învingător la Orhei, un oraș cu 70% etnici români. Ilan Shor este suspectat de devalizarea Băncii de Economii a Moldovei și a intrat în cursa electorală după ce era deja anchetat, se amintește în articol. Analista face și două previziuni: partidul fondat cu numai o lună înainte de alegeri de fostul premier Iurie Leancă are un bun potențial pe viitor, iar democrații s-ar putea uni din nou cu comuniștii.
La București, coaliția de guvernare este zguduită de divergențe acute între premierul Victor Ponta, revenit în funcție, și cel care l-a înlocuit ca interimar. Gabriel Oprea este liderul formațiunii politice care le asigură social-democraților majoritatea în Parlament. Ioana Ene-Dogioiu comentează pe site-ul ziare.com motivul divergențelor: decizia luată în ultima zi a interimatului să se mărească imediat salariile pentru demnitari. Revenit la guvern, Ponta respinge măsura și spune că nu e de acord cu nicio mărire înainte de noua grilă de salarizare a bugetarilor, adică după 1 ianuarie. Ioana Ene vede singură explicație pentru pentru atitudinea lui Ponta, care pare să-și dorească ruperea cu orice preț a coaliției de guvernare: premierul știe că nu mai poate rămâne mult timp în funcție (este deja cercetat pentru corupție), așa că ar fi găsit prilejul să-și amenajeze o ieșire din scenă convenabilă - pe post de martir în slujba intereselor celor mulți, adică a bugetarilor de rând.
S-a scris mult și critic în ultimele zile despre moscheea uriașă care ar urma să fie ridicată la București. Finanțarea pentru centrul de studii islamice dorit de președintele turc Regep Erdogan ar veni de la Ankara, Bucureștiul oferind numai terenul. Cristian Câmpeanu se ocupă de acest subiect în România liberă. Începe prin a observa că, potrivit Centrului Internațional pentru Studiul Radicalizării din Londra, niciun cetățean român nu s-a înrolat pentru Statul Islamic. „Guvernul român, scrie Câmpeanu, este dator să mențină această realitate și să mențină România ca stat sigur și liber de amenințarea islamismului radical, nu să dea curs aranjamentelor obscure ale unui prim-ministru iresponsabil, antiromân și antieuropean”. Mai adaugă: „Dacă Erdogan e atât de dornic de cooperare și de multiculturalism [...] ce-ar fi să redea Hagia Sofia Patriarhiei Ecumenice, să revină la numele original al orașului și să transforme astfel Constantinopolul într-un centru de dialog între religii și civilizații. Ar fi, oricum, mai potrivit pentru asta decât Bucureștiul”.
