Linkuri accesibilitate

Pavel Felgenhauer despre „şantajul nuclear” al Rusiei


Sistemul rusesc anti-balistic S-300VM "Antey-2500" expus la un forum tehnico-militar din Kubinka, regiunea Moscovei, 16 iunie 2015
Sistemul rusesc anti-balistic S-300VM "Antey-2500" expus la un forum tehnico-militar din Kubinka, regiunea Moscovei, 16 iunie 2015

Invitatul rubricii „Cui îi este frică de NATO”, expertul militar independent rus, în dialog cu Liliana Barbăroşie.

Retorica Rusiei privind armele nucleare, ce s-a înteţit odată cu anunţul lui Vladimir Putin că Rusia va adăuga mai mult de 40 de rachete balistice intercontinentale la arsenalul său nuclear anul acesta, continua să provoace îngrijorări Occidentului. La această retorică s-a referit săptămâna trecută şi Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, care a prezidat la Bruxelles o reuniune a miniştrilor apărării ai ţărilor Alianţei. În viziunea Secretarului General al Alianţei Nord-Atlantice, planurile Rusiei privind amplasarea de rachete în Kaliningrad capabile să transporte focoase nucleare, precum şi ameninţarea de a amplasa arme nucleare în Crimeea schimbă în modul cel mai radical situaţia în domeniul securităţii în Europa. „Zângănitul de arme al Rusiei este o acţiune nejustificată, destabilizatoare şi periculoasă”, spune Secretarul general NATO. Invitatul rubicii noastre pentru o discuţie la acest subiect este expertul militar rus, Pavel Felgenhauer.

Pavel Felgenhauer
Pavel Felgenhauer

Pavel Felgenhauer: „Vorbim despre o politică „pe marginea prăpastiei”. Este o tactică din timpul Războiului Rece, termenul englez fiind „brinkmanship”, şi ea a fost inventată încă în anii 50 ai secolului trecut de John Foster Dulles, Secretarul de Stat american din timpul preşedintelui Eisenhower. În esenţă, tactica constă în faptul că, fiind absolut clar că un război nuclear ar însemna o distrugere în masa, el este respins de toată lumea. Atunci când o parte ameninţă să depăşească acest prag al atacului nuclear, cealaltă parte va merge la concesii, pentru că un război nuclear nu poate fi acceptat.

Meşter la aplicarea acestei tactici pentru a obţine concesii a fost bunăoară bunul prieten al lui Vladimir Putin, Henry Alfred Kissinger. În 1973, în toiul Războiului Rece, când era cât pe ce să se depăşească pragul unei confruntări nucleare, Kissinger, care era pe atunci Secretar de Stat al SUA, a sosit la Moscova, a petrecut împreună cu administraţia sovietică câteva zile într-o vilă din suburbia Moscovei, iar teza lui de bază era că şeful său, preşedintele american Richard Nixon, care este un anticomunist nebun şi care se îmbată zilnic până la stare de inconştienţă, poate în orice moment să apese pe butonul nuclear şi nimeni nu va mai putea face nimic. Şi, în principiu, URSS a acceptat concesii. Ca acest şantaj nuclear să funcţioneze, trebuie să laşi impresia că eşti într-atât de nebun, încât eşti gata să apeşi butonul nuclear.”

Europa Liberă: Sugeraţi că totul este un joc?

Pavel Felgenhauer: „Este un şantaj. El a fost utilizat de Occident în timpul Războiului Rece pentru că, conventional, se considera mai slab faţă de blocul sovietic. Acum, însă, Moscova se consideră ea mai slabă decât Occidentul, iar acest lucru s-a văzut clar din recentul interviu pentru “Financial Times” al lui Serghei Ivanov, prieten apropiat al lui Putin şi şef al administraţiei prezidenţiale, care a spus că NATO este un elefant, iar Federaţia Rusă – un şoarece. Sau că Rusia este o pisică, iar NATO – un hipopotam. Deci, se promovează idea că Rusia e slabă şi neajutorată şi nu-I rămâne decât să apeleze la şantajul nuclear.

În timpul Războiului Rece, acest lucru a funcţionat. De atunci, multe s-au uitat, iar acum acest şantaj este readus în actualitate de Rusia. Şi acest lucru dă naştere unor tensiuni. Pentru că dacă oscilezi la limita unui război nuclear, există mereu riscul să luneci.”

Europa Liberă: Să vorbim despre Ucraina, pentru că toate acolo au început. Ce se poate întâmpla în Ucraina?

Pavel Felgenhauer: „Eu cred că această criză, oricare ar fi viitorul ei, nu va conduce spre o confruntare militară mondială între Est şi Vest. Dar ea afectează în cel mai serios mod atmosfera generală. Fiecare dintre părţi se crede ameninţată, iar acest lucru este foarte periculos.Pentru că în orice moment pot apărea incidente cum ar fi ciocnirea unor avioane în Marea Neagră…. Sau de-asupra Mării Baltice. Sau în altă parte. Iar acest lucru ar putea duce la o confruntare.

Cât despre Ucraina propriu-zis, problema este foarte serioasă şi există şanse mari ca lucrurile să se înrăutăţească.”

Europa Liberă: Şi în Transnistria?

Pavel Felgenhauer: „În Transnistria, din punct de vedere militar situaţia este stabilă. Şi asta pentru că nimeni nu e gata din punct de vedere tehnic să desfăşoare acţiuni militare. Armata moldovenească, precum bine se ştie şi la NATO, în principiu nu e capabilă de acţiuni militare, pentru că nu a fost gândită ca să fie. Ea nu are măcar un tanc. Forţele armate ale regiunii transnistrene sunt la fel slabe, dar şi cele ruse care sunt acolo nu sunt capabile de nimic, nu sunt dotate cu armament greu, tancuri, aviaţie militară. Nimeni nu e pregătit de război, ceea ce în principiu este foarte bine.”

XS
SM
MD
LG