Într-un interviu acordat la România liberă, candidatul liberalilor la postul de primar general al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, nu pare foarte sigur că va obține cel de-al treilea mandat. Situat pe primul loc la primul tur, dar cu mai puțin de două procente avans față de socialista Zinaida Greceanîi, Chirtoacă insistă pe trădarea programului pro-ocidental de către Partidul Liberal-Democrat și respectiv de către Partidul Democrat. Politicienii acestor formațiuni, spune Chirtoacă, „s-au ocupat (la guvernare) cu fărădelegi, cu hoții”, „au folosit drapelul UE drept paravan în spatele căruia au furat de-au stins, transformând steagul european într-o cârpă”.
Chirtoacă repetă aici care ar fi condiția liberalilor ca Alianța pentru Integrare Europeană să fie refăcută: procuror independent, desemnat împreună cu Uniunea Europeană. Altfel spus, PLDM și PD trebuie să vină ele înspre Partidul Liberal, nu invers. Primarul general încă în funcție spune că alegerile de duminică au un rol crucial în destinul Republicii Moldova. Dacă nu va fi ales candidatul pro-european, adică domnia sa, țara va reintra în zona de influență a Rusiei și ar putea avea în curând soarta Crimeii.
Pentru țările foste sovietice, el crede că soluția este să fie acceptate în Uniunea Europeană și abia apoi să fie reformate, cam cum s-a procedat și cu România și Bulgaria în 2007. Iată raționamentul: „Cum ar fi fost dacă azi România și Bulgaria nu erau membre ale UE și NATO? Cum ar fi fost dacă, pe lângă conflictele din Donețk și Lugansk, am fi avut câte ceva și pe teritoriul României sau Bulgariei, că Rusia este meșteră la asemenea lucruri”.
Ceva mai încrezător în șansele lui Dorin Chirtoacă pare să fie Cristian Ghinea, ale cărui opinii sunt rezumate de Alexandru Lăzescu în revista 22. Ghinea crede că cele zece procente obținute la primul tur de Oazu Nantoi, în numele noului partid fondat de fostul premier Iurie Leancă, cresc speranțele că electoratul proeuropean se va mobiliza la vot. Ar mai fi de luat în calcul și că Zinaida Greceanîi nu are cum să joace, în turul doi, cartea pro-rusă, ci va fi obligată să susțină un discurs mai degrabă neutru. Or alegătorii o identifică deja cu Moscova, cu Vladimir Putin, alături de care a apărea la ultimele parlamentare parlamentare pe panourile electorale.
Tot în 22, Cristian Câmpeanu etalează cele două mesaje, diametral opuse, pe care le propagă Moscova în România pe tema NATO. Culmea, amândouă cu destul succes. Primul - că degeaba e România țară membră a Alianței Nord-Atlantice, la o adică nu va primi niciun ajutor, pentru că în statele occidentale nu există de fapt susținere pentru un conflict cu Rusia. Celălalt mesaj este că România devine vulnerabilă dacă găzduiește baze NATO. În ultima perioadă, a prevalat acest al doilea mesaj, dar Cristian Câmpeanu reamintește cum stau de fapt lucrurile: decizia NATO de a disloca în România, ca și în alte statele europene, armament și o forță de intervenție rapidă s-a luat acum un an, la summit-ul din Țara Galilor.
În plus, cei 5000 de militari din forța de intervenție rapidă și armamentul greu anunțat de curând nu sunt decât un răspuns la mișcările Rusiei. Federația a ieșit în martie unilateral din Tratatul privind Forțele Convenționale în Europa. Rezultat: a amplasat deja circa 20.000 de militari numai în Crimeea, la numai 200 de mile de Constanța, plus armament greu, baterii antiaeriene, avioane de luptă și bombardiere strategice, pe care amenință că le va echipa cu arme nucleare.
