Zilele trecute a fost anunţată o nouă etapă a programului „Învăţăm româna la distanţă” pentru tinerii specialiști din domeniul educației. Este, de fapt, o parte a proiectului „Integrarea sociolingvistică și profesională a tinerilor din Republica Moldova” finanţat de Ministerul Tineretului şi Sportului.
Amănunte despre acest program şi în general despre modul în care persoanele rusofone învaţă româna, în convorbirea cu Lucia Cucu, directoarea Asociaţiei Naţionale a Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM).
Europa Liberă: Aşadar, o nouă etapă anunţată a programului „Învăţăm româna la distanţă” pentru tinerii specialiști din domeniul educației. Este, de fapt, o parte a proiectului „Integrarea sociolingvistică și profesională a tinerilor din Republica Moldova” finanţat de Ministerul Tineretului şi Sportului. Înainte de toate, dumneavoastră cum explicaţi, scurt, rostul unui asemenea program destinat alolingvilor, adică celora care au altă limbă maternă decât româna?
Lucia Cucu: „Programul nostru „Învăţăm româna al distanţă” este un program care a fost elaborat în baza necesităţilor de învăţare a limbii române de către minorităţile naţionale, de către alolingvii din Republica Moldova. Către ANTEM, an de an sunt foarte multe solicitări de a învăţa limba română, atât de persoanele de 16 ani, cât şi persoanele de 75 de ani. Din acest considerent, ne-am gândit că un astfel de program, atât pentru persoanele care merg la şcoală şi au un program încărcat, atât pentru tinerele mămici care stau acasă cu copilul şi nu pot să meargă la cursuri, dar şi pentru acele localităţi îndepărtate care nu au acces să meargă la cursuri în oraş sau în localitate.
Cred că un program de învăţare a limbii române la distanţă este binevenit, aceasta şi demonstrează faptul că zi de zi sunt foarte multe solicitări anume pentru programul „Învăţăm româna la distanţă.” Mă bucură faptul că Ministerul Tineretului şi Sportului, susţinând acest program de granturi a decis că „Învăţăm româna la distanţă” este un program binevenit şi îi ajută atât pe cei care au anumite cunoştinţe în limba română, dar şi pe cei care încă sunt la etapa de început.”
Europa Liberă: De fapt, cum la modul practic se desfăşoară programul: se fac lecţii, cum se interacţionează între profesor şi respectiv elevi, studenţi?
Lucia Cucu: „Noi începem cu etapa de înscriere în cadrul programului. În internet, accesăm ANTEM.org şi găsim această platformă de instruire, după care există bannerul „Aplică acum” şi fiecare persoană care doreşte accesează bannerul şi acolo se deschide o anchetă pe care el o completează. Această anchetă vine automat la noi. În dependenţă de motivul care îl invocă persoana care se înscrie, îl includem în program sau îl lăsăm pentru altă dată, pentru că înregistrările sunt foarte multe. După care, urmează un seminar de iniţiere în platforma de instruire, fie ca să se face online, prin sistemul video-conferinţe, fie că se face într-o sală de curs, în dependenţă de localitate şi cum se adună lumea. După care, pentru fiecare grup de15 persoane există un tutore care îl consultă pe cel care învaţă limba română practic zi de zi, fie că online, fie că prin sistemul de video conferinţe, fie prin mesaje pe care ei le pot adresa unul altuia. Apoi, programul este bazat pe acumularea de puncte. Ai avut vocabularul, la vocabular este şi audiere, este şi imagine, este şi traducere în limba rusă şi în limba engleză. Urmează exerciţiile, ai însuşit vocabularul, ai reuşit să acumulezi 100 de puncte la fiecare tip de exerciţiu.
Există şi programul ajutor, în care dacă doreşti şi nu cunoşti ceva ai accesat ajutor, calculatorul îţi dă anumite sugestii pentru a rezolva soluţia şi iată că ajungi la final cu o producere creativă de text. Aici persoana deja nu mai face acumulările de puncte, ci face un text în baza a ceea ce a reuşit să înveţe pe parcursul lecţiei, după care salvează şi trimite. Automat tutorele sau profesorul care consultă acest grup, primeşte notificarea că iată, studentul a trimis testul şi deja transmite feed-back-ul cursantul. Este uşor prin faptul că fiecare,în dependenţă de nivelul său, în dependenţă de ritmul de învăţare, în dependenţă de timpul pe care îl are la dispoziţie, el studiază limba română.”
Europa Liberă: Răspundeţi unei comenzi sociale tot mai ample din câte înţeleg, numărul solicitanţilor creşte rapid. Cum ar trebui să răspundă statul la o asemenea necesitate, eventual pentru a exclude un fel de segregare lingvistică?
Lucia Cucu: „Spre deosebire de anii precedenţi, lucrurile merg un pic mai bine, faptul că noi avem o colaborare bună la nivel local şi la nivel central, mă bucură acest lucru. Deşi, ar trebui să fie făcuţi paşi concreţi şi noi aşteptăm aprobarea Strategiei de integrare a minorităţilor, care, de fapt, este un document ce ar soluţiona multe probleme ale alolingvilor în Republica Moldova. Cred că această strategie, de fapt, ar trebui să vizeze nu doar alolingvii, ci întreaga societate.
Noi sperăm că din moment ce această strategie elaborată de Biroul relaţii interetnice este pusă în discuţie şi credem noi că şi mai mult va fi pusă în discuţie pentru a elabora un document foarte bun, care să aibă o finanţare din partea statului şi să rezolvăm acele probleme care există şi să nu aşteptăm doar finanţare din partea externă. Acest program, de fapt, trebuie să spun că este un program finanţat din partea statului Republica Moldova, prin programul de granturi”
Europa Liberă: Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM), constituită încă în 2005, este unică în ceea ce face, statul nu are anumite instituţii sau entităţi care s-ar ocupa de această problemă extrem de importantă pentru societatea moldovenească? Apropo, de unde au venit banii până acum, cu excepţia acestui program, în care vin de minister?
Lucia Cucu: „Noi avem programul de învăţare a limbii române pentru funcţionari publici din întreaga ţară şi este un program care este finanţat de Înaltul Comisar pentru minorităţi naţionale şi practic programele pe care le realizează ANTEM pentru integrarea lingvistică a minorităţilor naţionale, 80 de procente sunt finanţare din exterior. Doar 20 de procese este finanţat de către bugetul de stat. Sperăm că acest program să fie unul care să aibă la bază iniţiere din partea statului, finanţare din partea statului.”
Europa Liberă: Reparaţi cumva, prin ceea ce faceţi şi am înţeles că nu sunt alte instituţii atât de perseverente pe acest teren, reparaţi cumva deficienţele de predare şi mai ales de însuşire de către alolingvi în şcoli, în învăţământ?
Lucia Cucu: „În ceea ce priveşte predarea în şcoală, în ultimul timp este mult mai bine decât anterior, sunt programe bune, sunt manuale bune. Deja aici cred că depinde şi de cel care învaţă limba. Noi ne străduim să implicăm acele persoane care sunt foarte dornice de a-şi perfecţiona, de a învăţa limba română, mă refer la elevi. De obicei sunt cei care sunt în clasa a X-a, a XII-a şi se gândesc că vine bacalaureatul şi mai au nevoie de nişte ore la limba română. Aici m-aş referi şi la un alt punct, în Republica Moldova, perfecţionarea lingvistică a funcţionarilor, nu mă refer aici doar la funcţionari publici, dar în general a specialiştilor, nu o face nimeni, cu regret. În fiecare instituţie există un buget care se acordă pentru perfecţionarea cadrelor, dar perfecţionarea lingvistică nimeni nu o face în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Probabil toată lumea vorbeşte perfect română, de ce să mai cheltuim bani?
Lucia Cucu: „Ar fi foarte bine dacă noi, cu toţii am vorbi perfect limba română, dar chiar şi pentru cei care vorbesc perfect, este nevoie de o perioadă în care trebuie să vezi ce mai spun specialiştii în domeniu şi cum ar fi corect să scriem. Aici nu mă refer doar la specialiştii care cunosc limba română. Noi avem foarte mulţi specialişti care au nevoie de perfecţionare, mă refer la perfecţionarea conform cadrului european, începând de la B1, B2, C1.
Mă bucur când la ANTEM se adresează mai multe persoane care deja un nivel de cunoaşte a limbii, aceasta demonstrează că programul pe care l-am realizat de atâţia ani de zile îşi are efectul, deja nu mai sunt atât de multe persoane cu nivel zero de cunoaştere a limbii române. Nivelul C1, C2, nivelul de specialitate, vocabularul de specialitate, actele oficiale în limba română, este un moment important de care trebuie să ţinem cont.”
Europa Liberă: Acum, care ar fi din punctul dumneavoastră de vedere principalul obstacol în faţa însuşirii de către alolingvi a românei?
Lucia Cucu: „Până la urmă, cel care doreşte să înveţe limba română are toate posibilităţile. Dacă anterior se mai vorbea că nu există materiale, nu există programe, acum cestea sunt şi trebuie doar să începi să înveţi limba română şi atunci vei reuşi. Noi am avut cazuri concrete când o persoană de 75 de ani, venită din Rusia în Moldova, a reuşit să înveţe limba română şi timp de cinci luni deja vorbea limba. Pe când, unii care stau în ţară de ani de zile tot nu înţeleg când se vorbeşte în română, desigur, aşa situaţii sunt mai puţine. Spre deosebire de anii trecuţi este mai bine, dar totul depinde de motivaţia şi străduinţa persoanei.”
Europa Liberă: Programul, care este posibil şi datorită sprijinului OSCE, a început în 2008 şi are un termen de finalizare – 2016. Se presupune că spre acest final necesitatea unui astfel de program se va reduce, ce se va întâmpla cu această instruire?
Lucia Cucu: „ANTEM este o organizaţie non-guvernamentală şi noi vom face tot posibilul ca acest amplu program de instruire să fie prelungit, pentru că necesitate există. Vom căuta în continuare finanţare. Dacă statul nu va reuşi să aprobe această strategie şi planul de acţiuni şi să aloce bani din bugetul de stat, noi vom face tot posibilul ca prin programele de granturi acest program să continue.”
