Premierul Chiril Gaburici a cerut să fie contestată în instanță decizia Consiliului Municipal Bălți de a ține un referendum pe tema extinderii autonomiei locale. Mar'i premierul păruse să fie de acord cu ideea consultării populare. El a ecplicat miercuri schimbarea de poziție prin faptul că a primit detalii suplimentare despre eventualul referendum.
Consilierii comunişti au propus desfăşurarea plebiscitului pedalând pe dorinţa bălţenilor de a decide câţi bani adunaţi din impozitele contribuabililor locali să rămână în bugetul Municipiul Bălţi.
În formula propusa de comunişti, referendumul ar trebui sa le dea posibilitate locuitorilor din regiune să decidă dacă susţin sau nu „extinderea atribuţiilor autonomiei locale a municipiului în componenţa Republicii Moldova”.
Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova spune că nemulţumirea consilierilor comunişti ar dispărea dacă ar fi dusă la bun sfârşit Reforma de descentralizare adoptată încă în 2012. Parte a acestei reforme, ce vizează gestionarea finanţelor publice locale a intrat în blocaj, susţine expertul. În această etapă trebuiau să existe deja discuţii de modificare a legislaţiei astfel încât autorităţilor locale să le revină o parte mai mare din impozitele adunate, notează Viorel Furdui:
„S-a făcut un mic pas în ceea ce priveşte reforma finanţelor publice locale, dar nu se merge mai departe la etapa următoare, şi una din cele mai importante - consolidarea bazei fiscale, adică ceea ce practic şi rezultă din cerinţa autorităţilor locale din Municipiul Bălţi. La etapa aceasta anume trebuiau să fie discutate problemele legate de transferul unor resurse suplimentare către autorităţile locale.”
Oricum, o eventuală consultare populară nu ar fi în măsură să rezolve problema distribuirii echitabile a fondurilor la nivel local şi central, susţine Andrei Petroia, expertul Institutului „Viitorul” în finanţe locale. De ce? Pentru că la un plebiscit local pot fi supuse la vot doar probleme ce ţin de competenţele legale ale autorităţilor din comunitate, remarcă Andrei Petroia:
„Ei vor lua o decizie la nivel de referendum, care nu va avea nici o bază legală şi respectiv Serviciul Fiscal va continua aceeaşi procedură de prelevare a impozitelor. Autorităţile locale numaidecât trebuie să dispună de resurse băneşti suficiente pentru exercitarea funcţiilor sale, însă dat fiind faptul că autorităţile centrale, multe venituri le centralizează şi puţin se duce înapoi, toate aceste situaţii creează neînţelegeri între nivelul central şi cel local.”
Marea bătaie de cap a autorităţilor locale provine din decalajul enorm dintre devizele de cheltuieli, toate vitale şi urgente, şi sumele transferate de la centru.
Viorel Furdui spune că nemulţumirea consilierilor din Bălţi nu este ieşită din comun, suplimentări bugetare revendică şi de alte oraşe mari din Republica Moldova: Cahulul, Ungheniul si Chişinăul:
„În genere, toate oraşele din Republica Moldova sunt afectate de faptul că doar 20 de procente din impozitul pe persoane fizice rămâne în bugetele locale. În Municipiul Bălţi rămâne 45 şi la Chişinău 50. Aceste oraşe, din câte cunoaştem, nu sunt satisfăcute. Din impozitul pe persoane juridice, adică din activitatea economică care are loc în toate oraşele acestea nu rămâne nimic la bugetele locale. Autorităţile locale nu sunt stimulate să dezvolte mediul de afaceri.”
Plebiscitul de la Bălţi a fost anunţat pentru ziua de 1 noiembrie. Consilierii municipali din Bălţi au vrut să organizeze şi în 2012 un asemenea referendum, doar că decizia lor a fost anulată de instanţa de judecată. Ca şi atunci, actualul proiect au fost criticat de deputaţi din PLDM, PD şi PL pe motiv că ar avea tentă separatistă.
