Linkuri accesibilitate

Neutralitatea „permanentă” a Moldovei, o găselniță pentru „permanentizarea” prezenţei trupelor ruse?


Moldova - STOP road sign, checkpoint of peacekeeping troops, Vadul lui Voda, the bridge over the Dniester River, 09Jan2012
Moldova - STOP road sign, checkpoint of peacekeeping troops, Vadul lui Voda, the bridge over the Dniester River, 09Jan2012

De vorbă cu șeful misiunii Republicii Moldova pe lângă NATO, Mihai Gribincea.

În Parlamentul de la Chişinău a fost iniţiată o lege care ar permanentiza statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Argumentul autorilor e că asta ar proteja Republica Moldova şi ar ajuta-o să reintegreze Transnistria, dar şi obţină o recunoaştere internaţională a neutralităţii sale. Cum ideea se bucură de o vastă susţinere parlamentară, fiind sprijinită de socialişti, comunişti şi democraţi, care dispun, împreună, de voturile necesare pentru a o promova, l-am întrebat pe șeful Misiunii Republicii Moldova pe lângă NATO, Mihai Gribincea, cum ar putea fi văzut un astfel de demers la Bruxelles.

„Cât timp cât pe teritoriul Republicii Moldova se află trupe ruse, în regiunea estică, nu se poate vorbi la modul serios cu partenerii internaţionali despre o recunoaştere a unui astfel de statut. Cel puţin vom trezi zâmbete pe faţa interlocutorilor şi nimic mai mult”, explică ambasadorul Mihai Gribincea.

El apelează la exemplul Austriei:

Mihai Gribincea
Mihai Gribincea

„Foarte multă lume, inclusiv autorii acestui proiect, uită că de fapt Austria a adoptat actul de neutralitate în octombrie 1955, a doua zi după ce ultimul ostaş sovietic a părăsit Austria, nu în perioada în care Rusia se afla cu trupe de ocupaţie pe teritoriul ei. Iar noi vorbim de neutralitate, în timp ce avem trupe ruse pe teritoriul nostru”.

Exemplul acestui stat ar mai fi relevant într-o privinţă, la părerea lui Mihai Gribincea, pentru Republica Moldova:

„Aderând în 1995 la UE, mai târziu Austria şi-a modificat Constituţia Federală, adăugând un articol care permite participarea Austriei la politica externă şi de securitate comune ale UE. Articol în care se spune: «Aderarea Austriei la UE şi la politica externă şi de apărare comună ale UE nu va fi împiedicată de actul de neutralitate al Austriei»”.

Pe când în proiectul de lege din parlamentul de la Chişinău, pe care comuniştii, socialiştii şi democraţii au intenţia să-l perfecţioneze scrie, în articolul 7, că, citez: „Republica Moldova nu va deveni parte la organizaţii, alianţe şi alte structuri internaţionale care impun părţilor obligaţiuni cu caracter militar, inclusiv operaţiuni de menţinere a păcii”. În viziunea ambasadorului moldovean la NATO, dacă va fi adoptată în această variantă, legea va pune o piedică serioasă în calea aderării ulterioare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

„Pentru că prin Tratatul de la Maastricht al UE, statele membre se obligă să aibă o politică externă şi de securitate comună”, argumentează ambasadorul.

Astfel, proiectul poate fi considerat, la părerea sa, chiar o „o diversiune” a forţelor anti-europene, pentru că la modul practic ar putea însemna o renunţare la cursul integrării europene.

Dar legea ar mai ascunde un pericol, spune Mihai Gribincea, şi acela ar fi crearea contextului legal pentru permanentizarea prezenţei trupelor ruse, în special a celor numite „de pacificare”, în Transnistria. Pentru că proiectul spune, prin articolul 9, că, citez: „În scopul menținerii păcii pe teritoriul Republicii Moldova, asigurării acțiunilor cu caracter umanitar, Republica Moldova poate încheia acorduri multilaterale și bilaterale cu privire la statutul forțelor militare și civile de menținere a păcii, precum şi a forţelor pentru realizarea unor operaţiuni umanitare”. La părerea ambasadorului Gribincea, acest articol ar fi „o găselniţă” a autorilor pentru a permanentiza prezenţa militară rusă pe teritoriul Republicii Moldova:

„Nu ştiu dacă are rost ca parlamentarii noştri, în loc să se ocupe cu probleme mai serioase să se joace de-a legislaţia şi să arunce bombe mediatice în spaţiul public ca să deturneze discuţiile şi să tensioneze societatea şi mai mult.”

Sunt şi alte lucruri care pot duce la absurd, continuă ambasadorul. Proiectul spune, bunăoară, că Republica Moldova nu poate participa la uniuni care impun obligaţiuni cu caracter militar. În aceste condiţii, crede Mihai Gribincea, Chişinăul ar trebui să renunţe să mai facă parte din ONU:

„Carta ONU obligă, prin capitolul 7, statele membre să contribuie la acţiuni de impunere a păcii şi de contracarare a actelor de agresiune. Iar articolul 43 din Carta ONU spune: „Toţi membrii ONU, spre a contribui la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, se obligă să pună la dispoziţia Consiliului de securitate, la cererea sa şi în conformitate cu un acord forţele armate, asistenţa şi înlesnirile, inclusiv dreptul de trecere necesare pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.” De aceea cred că acest proiect de lege este unul bizar, foarte inoportun şi, aş spune, periculos pentru securitatea Republicii Moldova.”

Concluzia ambasadorului e că proiectul reflectă nu atât interesele Republicii Moldova, precum declară autorii, ci mai degrabă ale Federaţiei Ruse, care, confruntată acum în virtutea evenimentelor din Ucraina cu dificultăţi în asigurarea materială a trupelor sale din Transnistria, şi-ar dori o „legalizare” cât mai grabnică a acestora. În ceea ce priveşte securitatea Republicii Moldova, proiectul nu ar face decât s-o şubrezească, adăugând la vulnerabilităţile din legislaţia militară, care nu permite, bunăoară, şefului statului nici măcar să implice forţele armate în operaţiuni de restabilire a păcii în cazul unui război hibrid de felul celui cu care au început operaţiunile militare din Ucraina.

În definitiv, ambasadorul crede că proiectul mai are şi menirea să sustragă atenţia opiniei publice de la probleme mai importante, ca de exemplu cele din sistemul bancar, şi să canalizeze dezbaterea publică într-o direcţie total nepotrivită.

XS
SM
MD
LG