Linkuri accesibilitate

De ce primăriile din Moldova nu respectă recomandările Curții de Conturi?


…pe marginea unui nou raport al Centrului Analitic Independent Expert-Group.

Anual, Curtea de Conturi estimează în rapoartele sale o valoare a iregularităţilor de circa 8 miliarde de lei. O treime din acestea le revin autorităţilor publice locale, notează experţii de la Centrul Analitic Independent Expert-Group, care precizează că în ultimi patru ani reprezentanţii primăriilor nu au executat recomandările curţii pentru eficientizarea cheltuielilor publice. Cum explică primarii aceste abateri şi în ce domenii se înregistrează cele mai multe nereguli, aflăm din relatarea Tamarei Grejdeanu:

Cele mai multe cheltuieli neregulamentare au fost sesizate în sfera achiziţiilor publice, începând cu etapa de organizare şi până la executarea de lucrări. Experta Tatiana Savva spune că autorităţile publice îşi permit să accepte în concurs oferte fictive, pentru a-i favoriza pe unii participanţi la licitaţie. Chestionaţi de Expert-Grup, mai mulţi primari au invocat lipsa voinţei politice şi a capacităţii administrative drept motiv pentru abaterile pe care le admit:

„Autorităţile publice locale spun că cauza principală la acest capitol este lipsa cunoştinţelor şi aici 30 la sută din autorităţile publice locale au spus că le lipsesc cunoştinţele privind evaluarea ofertelor şi lipsa mecanismelor de control intern. După asta, 23 la sută au răspuns că cauza principală la acest capitol este corupţia şi traficul de influenţă. Anume pentru acest capitol al achiziţiilor publice este vorba de 400 de milioane de lei din cei 950 de milioane cheltuiţi iregulamentar în cadrul achiziţiilor publice.”

Atât rapoartele Curţii de Conturi, cât şi analizele experţilor arată că, deşi contractul achiziţiilor publice se încheie cu ofertantul celui mai mic preţ, mai apoi apar diferite clauze ascunse şi mascate care ridică, de fapt, valoarea acestor contracte. Astfel fiind înregistrate pierderi anuale de circa 400 de milioane de lei.

Gheorghe Răileanu, primar degrevat de Cimişlia spune că problema rezultă însăşi din Legea privind achiziţiile publice, a cărei prevederi sunt în opinia sa neraţionale. El notează că legea nu oferă un mecanism prin care autorităţile locale să se asigure de finalitate lucrărilor, pentru că deseori câştigătorii licitaţiilor tărăgănează lucrările după ce obţin prima tranşă de bani.

Gheorge Răileanu mai spune că procedura achiziţiilor publice este prea birocratizată, lucru care nu este neapărat în defavoarea celor care ocolesc căile legale:

„La noi în Republica Moldova, spre deosebire de ţările unde este efect de la achiziţii, la noi sunt vreo patru sau cinci praguri permisive. Anul trecut a fost an electoral, ni s-a dat puţin mai mulţi bani şi s-a convins toată republica că nu avem capacitatea administrativă, cu birocraţia asta, să facem treabă. Nu dă nici un efect sistema aceasta atât de sofisticată şi birocratizată în lupta cu delapidările, chiar şi cu corupţia. Eu sunt sigur că toţi acei care vor să facă nişte operaţiuni dubioase, reuşesc să treacă pe lângă aceste operaţiuni.”

De asemenea, autorităţile locale ratează venituri la buget pentru că nu intervin în cazul contribuabililor restanţieri, neavând perceptori fiscali, remarcă experta Tatiana Savva. Ea spune că oricum, după intrarea în vigoarea a Legii finanţelor publice, primăriile vor trebuie să-şi asume sarcina de colectare a datoriilor şi să găsească fonduri pentru un angajat suplimentar:

„Autorităţile publice locale care au capacităţi mai scăzute, presupun că ar putea să fie ajutate de inspectoratele fiscale teritoriale, care au deja o bază impozabilă. O dată cu adoptarea Legii finanţelor publice locale ei vor trebui să o facă, vor ei sau nu vor, pentru că ratările sunt foarte mari, 125 de milioane de lei pe an asta este o cifră foarte importantă.”

Ce soluţii propun experţii? Banii să fie daţi în grija autorităţile publice locale, care vor cântări de şapte ori în atare condiţii, înainte de decide pe ce să-i cheltuie.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG