Linkuri accesibilitate

Iulian Chifu: „Este responsabilitatea statelor asociate partenere să facă reformele, să adopte legislația, să construiască instituțiile...”


În studioul Europei Libere la Chișinău
În studioul Europei Libere la Chișinău

Un interviu cu președintele Centrului de Analiză și Prevenire a Conflictelor de la București.

Profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, președinte al Centrului de Analiză și Prevenire a Conflictelor, fost consilier pentru Afaceri Strategice, Securitate și Politică Externă al președintelui României, Iulian Chifu raspunde la intrebarile Europei Libere.

Europa Liberă: Se apropie summitul Parteneriatului Estic de la Riga. Ce trebuie să aștepte Republica Moldova sau ce trebuie să îi ofere Bruxellesul Republicii Moldova la acest summit?

Iulian Chifu: „În momentul de față Republica Moldova trebuie să se obișnuiască cu faptul că Bruxellesul nu îi oferă nimic. Suntem în situația în care Uniunea Europeană are o mai mică apetență în o oferi, în a trage de statele din vecinătate să își facă reformele, în a determina acțiuni. Are foarte multe probleme de natură internă.

În momentul de față suntem într-o situație asimetrică, dar inversă, este responsabilitatea statelor asociate partenere, mă refer în mod special la Ucraina, Republica Moldova și Georgia, să facă reformele, să adopte legislația, să construiască instituțiile, să le lase să funcționeze, potrivit Acordului de Asociere și Acordului de Liber Schimb. Deci, să aplice cele două acorduri, să facă aceste reforme și, ulterior, să bată la ușa Uniunii Europene cu aceste dovezi, cu aceste argumente și să solicite să treacă în faza ulterioară: am îndeplinit criteriile de la Copenhaga, am dori să începem negocierea pentru aderarea la Uniunea Europeană. Aceasta este pe de o parte.

Pe de altă parte vestea bună este că acum două zile cel puțin, când am văzut eu ultima formulare negociată pentru Declarația finală de la Riga, ea arăta deja cu un pas mare înainte. Formularea pe care se discuta la acel moment, nu e cum va arăta în final, acolo vom vedea, spunea următorul lucru, că statele partenere asociate pot să își stabilească obiective dincolo de asociere.

Deci, Uniunea Europeană, în premieră, ar urma să vină și să își asume faptul că statele partenere pot să solicite, după ce și-au rezolvat problema asocierii, a acelor angajamente, și criterii, reforme, care înseamnă cam 75-85 la sută din acquisul comunitar, să solicite în plus. Deci, în plus înseamnă aderarea.”

Europa Liberă: Credeți că, dacă s-ar oferi o perspectivă clară de aderare, lucrurile se schimbă?

Iulian Chifu: „Aceasta este una dintre temele pe care atât România, cât și un număr de state destul de multe din nivelul Uniunii Europene, vin și spun: Uniunea Europeană și-a pierdut capacitatea de atracție. Este nevoie să construiască o perspectivă clară de integrare europeană cel puțin pentru cele trei state. În momentul de față, poziția acestor state este că în

Este o chestiune de responsabilitate ca fiecare stat care aspiră într-o direcție să își rezolve în primul rând partea sa de probleme...

acel articol trebuie să apară explicit că aceste state vor putea să depună cererea, vor putea deveni membre ale Uniunii Europene, odată ce își îndeplinesc toate angajamentele deja luate. Ei bine, mă întrebați dacă e suficient, niciodată nu e suficient.

Pe de altă parte, cred că este deja o chestiune de responsabilitate ca fiecare stat care aspiră într-o direcție să își rezolve în primul rând partea sa de probleme. Membrii Uniunii Europene, mulți dintre ei, noi deja lucrăm pentru a face pași înainte, dar totuși suntem în situația în care întrebăm și la Chișinău, și la Kiev, și la Tbilisi: dați-ne argumentele, ca, pe baza acestora, să putem să solicităm și să obținem și pasul următor.”

Europa Liberă: Dar, în percepția dumneavoastră, care ar trebui să fie aceste argumente pe care să le ofere cel puțin aceste trei state, Moldova, Ucraina și Georgia?

Iulian Chifu: „Reforma, legi, instituții, independența justiției, supremația legii, combaterea corupției – acestea sunt argumentele fundamentale pe care și Uniunea Europeană, și toate statele membre vin și le repetă, și le spun, și le afirmă în mod deschis.”

Europa Liberă: Faceți reforme, adânciți reformele – nu vi se pare că aceste îndemnuri deja au obosit atât autorităţile, cât şi cetăţenii?

Iulian Chifu: „Până la urmă ce îşi doresc cetăţenii? Îşi doresc prosperitate, îşi doresc bunăstarea, îşi doresc să funcţioneze legea. Păi, nu despre aceasta vorbim? Ce vom face?”

Europa Liberă: Dar s-a cam compromis noţiunea de reformă.

Iulian Chifu: „Nu s-a compromis noţiunea. Eu cred că aici e şi din cauza mass-mediei, care a vehiculat foarte mult chestiunea aceasta. Știți, e zicală moldovenească: „Să faci ce spune popa şi nu ce face popa”. Şi vă dau exemplul României. Cel mai corupt guvern 2001-2004, guvernul Năstase, a introdus România în NATO, în Uniunea Europeană. PNA (Parchetul Naţional Anticorupţie) de atunci, devenit ulterior DNA (Direcţia Naţională Anticorupţie), a fost cel care a băgat în închisoare pe toată lumea din acest guvern, premierul Năstase de vreo două ori a ispăşit. S-a întâmplat după zece ani. Nu ştiu, probabil aici presiunea este mai mare.

Aici, am văzut manifestaţia din 3 mai şi vreau să spun că eu cred că populaţia Republicii Moldova este convinsă că poate să determine acest drum. Eu cred că populaţia va presa pe actualele autorităţi, chiar şi acest guvern minoritar, să facă reformele, să facă paşi înainte. Eu cred că şi clasa politică a înţeles în mare măsură mesajul de după 3 mai.

Și cred că pe această direcţie trebuie de mers, pentru că drumul european asigură şi instituţiile necesare pentru a sancţiona şi a rezolva problemele corupţiei şi ale independenţei justiţiei. Şi nu, ştiu eu, un mers către o ipotetică Uniune Euroasiatică, unde am un tătuc, care decide cine intră, cine nu intră la pârnaie, cui i se face dosar, cine e chemat de procuror ş.a.m.d. Deci, regula, rânduiala, legile acolo merg, chiar dacă în momentul de faţă se merge cu cei care sunt. Până la urmă politica o fac oamenii care sunt în acest spaţiu politic.”

Europa Liberă: Exact aici am vrut să ajungem. Aţi vorbit despre presiunea străzii, despre protestele care ar putea să ia şi amploare. Şi în stradă se vorbeşte despre această coaliţie minoritară, i se mai spune şi „coaliţia antireformă”. Despre perspectivele de modernizare reală a Republicii Moldova, care sunt puse sub semnul întrebării, tot se discută în stradă. Trebuie să aplice guvernanţii urechea şi ce trebuie să întreprindă cei de la putere?

Iulian Chifu: „Părerea mea este că în momentul de faţă pe această presiune, şi am certitudinea că ea va reveni şi se va menţine, pe această presiune primul lucru va trebui ca puterea să devină majoritate. Nu ştiu cum se va constitui această majoritate, deja ţine de responsabilii de aici politic.”

Europa Liberă: Dar majoritatea se face ori cu comuniştii, ori cu liberalii.

Iulian Chifu: „De ce? Se poate face şi cu personalităţi individuale. Se poate face în diferite formule. Cred că este sănătos, situaţia în care sunt două partide pro-europene care guvernează şi două partide pro-europene, iată, unul în curs de a se forma, Partidul Popular European, care sunt în opoziţie, care presează de pe aceleaşi poziţii, presează: „Faceţi reforma mai repede. Aveţi angajamente. Trebuie să mergem pe direcţia aceasta”.

Până la urmă aşa este sănătos şi cred că în momentul de faţă sunt premisele, votul popular a existat, 55 de parlamentari pro-europeni. Nu a reuşit clasa politică să facă o majoritate pro-europeană? După alegerile locale ar trebui să facă o majoritate cu un guvern care să se apuce de reforme. Pentru că un guvern minoritar este mai degrabă supus unui statut de a administra ceea ce se întâmplă şi nu de a putea face reforme.”

Europa Liberă: Revenind la perspectiva europeană pe care o aşteaptă Republica Moldova, aud tot mai multe voci din ţară care spun că, dacă Uniunea Europeană ţine uşile închise, Uniunea Euroasiatică deschide uşile.

Iulian Chifu: „Nu există Uniunea Euroasiatică.”

Europa Liberă: Uniunea Vamală.

Iulian Chifu: „Întrebaţi şi în Kazahstan, şi în Belarus cât de fericiţi sunt, mai ales după ultimele aventuri ale lui Putin cu anexarea Crimeei şi cu agresiunea militară din estul Ucrainei. Acum sunt primii care sunt complet reticenţi la orice formă de integrare, pe care o propune Federaţia Rusă, pentru că îşi riscă independenţa, li se propune o suveranitate limitată. Nu cred că acesta este drumul. Iar Uniunea Euroasiatică nu a existat până la 1 ianuarie 2015, deşi, nu ştiu cum în Republica Moldova s-a ajuns să pui faţă în faţă UE, o instituţie care există de 50-60 de ani şi care a livrat rezultate tuturor, şi statelor membre, şi vecinilor, şi aspiranţilor, şi statelor candidate, cu o bucată de hârtie care însemna o aspiraţie de la 1 ianuarie 2015.”

Europa Liberă: Dar hârtia aceasta a devenit mai credibilă decât parcursul european.

Iulian Chifu: „Până la urmă depinde de ce vor cetăţenii Republicii Moldova. Ce vor? Vor spaţiul euroasiatic cu un lider autoritar care decide „tu eşti bun, tu eşti rău, pe tine te ocolim, tu faci afacerea aceasta”? Cu democraţia oligarhilor? Am văzut ce rezultate a dat în Ucraina. A distrus instituţiile statului, care nu au mai fost capabile să facă faţă, când a apărut o ameninţare reală la adresa statului.”

Valentina Ursu
Valentina Ursu

Europa Liberă: Se zice că şi în Republica Moldova s-ar regăsi persoane cărora li se spune oligarhi comparabili cu cei din Ucraina.

Iulian Chifu: „Eu cred că în Republica Moldova în moment de faţă discuţia despre oligarhi este la cu totul alt nivel. Şi chiar dacă ar exista persoane care combină afacerile cu politica, credibilitatea lor în faţa publicului este cu totul şi cu totul prăbuşită. În Ucraina toată structura politică era alcătuită din grupuri create de oligarhi.

Pe de altă parte, cred că în momentul de faţă presiunea străzii este atât de importantă, încât nimeni nu-şi va permite să iasă public şi să spună: „Nu. Facem aşa!”. S-a discutat foarte mult de instituţii captive şi stat captiv. Există câteva semnale pentru unele instituţii politizate şi dependente politic, care ar manifesta sindromul acesta de instituţii captive. Ele îşi fac meseria până la un punct, de unde nu există voinţa politică să meargă mai departe.”

Europa Liberă: Domnule Chifu, în Parlament procurorul general, domnul Corneliu Gurin, zice că se ştia demult că se fură cu sacii din bănci.

Iulian Chifu: „Într-adevăr problema băncilor, a celor trei bănci cel puţin, este veche şi a fost rezolvată anul trecut. A fost rezolvată din punctul de vedere al capacităţii de a salvgarda depozitele populaţiei, s-au identificat, în mare măsură, şi circuitele, şi toate aceste lucruri. Nu a existat voinţa politică pentru ca acest caz să fie dus la bun sfârşit.

Dar vedem acum pe presiunea globală, pe acea găselniţă cu raportul Kroll, care a fost o invenţie pentru a reîncălzi o temă

Toţi vor veni încetul cu încetul, îşi vor ispăşi pedepsele şi banii lor, pe unde îi mai au, vor trebui recuperaţi ...

care e veche, dar care a adus la atingerea obiectivului. Tema a ajuns pe masă şi se vorbeşte despre vinovaţi şi se vorbeşte despre recuperarea prejudiciului existent. Am văzut că Ilan Shor este parcă în arest la domiciliu, și un director al uneia dintre bănci, toţi vor veni încetul cu încetul, îşi vor ispăşi pedepsele şi banii lor, pe unde îi mai au, vor trebui recuperaţi şi aduşi în beneficiul statului.”

Europa Liberă: Situaţia din sectorul bancar, combaterea corupţiei şi avansarea reformei în justiţie sunt chestiuni de care depinde şi refacerea credibilităţii Republicii Moldova în ochii europenilor.

Iulian Chifu: „Vă pot confirma acest lucru, Republica Moldova va avea nevoie din nou de un acord cu FMI, e natural să fie acest lucru, ba chiar ajută în disciplinarea multora din politicile Republicii Moldova. Și cred că una din condiţiile preliminarii va trebui să fie rezolvarea problemei sistemul financiar-bancar.”

Europa Liberă: Ce fel de politicieni ar trebui să aibă Republica Moldova ca să scape de acest stat captiv?

Iulian Chifu: „Eu nu am folosit ideea de stat captiv, ci doar faptul că anumite instituţii au sindromul acesta, prin hiperpolitizare şi într-o singură direcţie, într-un singur partid. Trebuie să vă dau un răspuns foarte sincer, care e valabil şi în România: orice stat are politicienii care sunt dispuşi să intre în bătălia politică, care îşi asumă riscul politic, care investesc în zona politică.

Până la urmă şi mie mi-ar conveni să am un guvern în care să am numai Premii Nobel în economie, să am cele mai importante figuri, capacităţi. Or, lucrurile nu se judecă aşa. Putem întreba orice cetăţean al Republicii Moldova dacă el mâine s-ar apuca să facă activitate politică, lăsându-şi meseria lui. Doar cei care fac acest pas sunt cei care joacă în arena politică și, din păcate, Republica Moldova are această pleiadă de politicieni astăzi.

Pe presiunea existentă, aţi văzut în România, de exemplu, a fost nevoie să apară această pleiadă de arestări şi condamnări pe linia DNA, pentru a se face o reformă politică profundă. Noi, de exemplu, criticăm clasa politică că nu a fost în stare să-şi facă reforma, să se deschidă şi să aducă noi politicieni curaţi, fără intervenţia unei instituţii din spaţiul justiţiei, care e o altă putere în stat.

Dar până la urmă, indiferent cum se întâmplă, această reformă va avea loc. Şi eu cred că aici trebuie transmisă convingerea bazată pe argumente concrete, argumente pe care le găsiți la oricare stat din jurul Republicii Moldova, inclusiv cele care sunt membre ale Uniunii Europene, ale NATO.”

Europa Liberă: Domnule Chifu, dacă afacerile şi politica sunt incompatibile, de ce oamenii din afaceri în Republica Moldova au vrut cu orice preţ să ajungă în politică? Cât de păgubos e acest fenomen?

Iulian Chifu: „E o chestiune de opţiune şi o chestiune de întărire a legii, şi de voinţă politică. Este păgubos. Şi aici al doilea instrument, pe lângă DNA în România, este Agenţia Naţională de Integritate. Integritatea presupune urmărirea incompatibilităţilor şi sancţionarea incompatibilităţilor cu pierderea poziţiilor şi urmărirea modului în care se fac averile.

În momentul în care această instituţie, care ştiu că există şi în Republica Moldova, va putea fi lăsată să funcţioneze şi va avea capacitatea să funcţioneze, cred că şi acesta este un instrument important şi este tot un instrument european pentru va putea să rebalansezi lucrurile, inclusiv în incompatibilităţi din acestea, altfel, aparente între afaceri şi politică.”

Europa Liberă: Cine şi ce trebuie să facă pentru ca în societate să nu existe divergenţe inclusiv în privinţa subiectelor geopolitice?

Iulian Chifu: „În principiu, în orice stat din lume există aceste divergenţe, până la un punct ele sunt şi naturale, sunt şi sănătoase. Punctul de unde va trebui să rupem lucrurile este atunci când am actori externi care utilizează un spaţiu mediatic pe care îl domină, care acţionează utilizând instrumentar din spaţiul războiului informaţional, polit-tehnologiilor, cum spun ei, şi care încearcă să-mi construiască realităţi alternative făcute din minciuni, din crâmpeie de adevăr, din silogisme, din false lucruri pe care le rostogolesc după aceea, în aşa fel încât să introducă dubii pentru o parte a populaţiei, iar pe altă parte a populaţiei să-i convingă că realitatea nu este ceea ce văd, nu e adevărul cu care trăiesc zi de zi şi este o realitate paralelă manufacturată, pe care o proiectezi asupra unei populaţii.

Deci, aici este partea ilegală şi profund ilegitimă cu care va trebui şi Republica Moldova să lupte. Şi din punctul acesta de vedere, războiul informaţional, partea războiului hibrid ar trebui să fie o preocupare pe zona de securitate a Republicii Moldova. Vreau să mai spun aici un lucru: existenţa ameninţării Rusiei şi cu toate elementele pe care le-a provocat în Ucraina a determinat reasigurarea flancului estic al NATO, dar a determinat şi nevoia unora dintre state, inclusiv Ucraina, dar poate şi Republica Moldova, de a-şi gândi situaţia de securitate nu la nivel mare, la nivel mic.”

Europa Liberă: Dar a propos, cine îi asigură astăzi securitatea Republicii Moldova?

Iulian Chifu: „Republica Moldova însăşi.”

Europa Liberă: Cum?

Iulian Chifu: „Nu a declarat că este neutră? Republica Moldova este stat partener al NATO. NATO este dispusă să vină să asiste, să structureze, să sprijine. Problema este că şi Republica Moldova trebuie să-şi facă partea ei de treabă. Mă uit la bugetul Republicii Moldova şi când văd o creştere de 0,6-0,8% la apărare şi de cinci ori la tineret, daţi-mi voie să am o problemă.

Cum poţi să mergi să soliciţi sprijin în condiţiile în care interesul tău pentru domeniul respectiv, și nu mă refer numai la apărare, apărarea e un caz în care lucrurile sunt foarte complicate, dar sunt şi alte domenii. Domnilor, dacă vreau să fiu ajutat, trebuie să pun şi partea mea. Şi vă dau din nou modelul statelor membre NATO, ştiţi foarte bine, toate au trecut la 2%.

Există reasigurarea făcută de către Alianţă, dar fiecare dintre statele acestea îşi creşte bugetul la 2% şi vine cu propria sa contribuţie în apărarea propriei securităţi, pentru că aceasta înseamnă un stat serios, care îşi îndeplineşte sarcinile în raport cu cetăţenii şi cu teritoriul său. Aici suntem şi eu cred că acest lucru ar trebui, de asemenea, să fie vizibil pentru a putea să dea legitimitatea de a merge mai departe şi de a solicita sprijin, ajutor în a rezolva problemele.”

Europa Liberă: Domnule Chifu, dar ţinând cont de situaţia din regiune şi mai cu seamă de acest conflict care durează mai mult de un an între Rusia şi Ucraina, credeţi că există şansa reunificării Republicii Moldova? Ori cum se procedează în cazul regiunii transnistrene, mergând pe calea eurointegrării?

Iulian Chifu: „Integrarea nu vine peste noapte, vine în niște condiții specifice. Tiraspolul a văzut ce înseamnă că fii dependent 80% de bugetele și de alocările de la Moscova. A văzut ce înseamnă o lună să dai 75% salariile, a doua lună – 50%. A văzut ce înseamnă lucrul acesta și încet-încet a realizat că soluțiile până la urmă sunt locale și sunt către Republica Moldova. Pe de altă parte Tiraspolul a văzut ce înseamnă ca cetățenii tăi să umble liberi, sunt 80 de mii care au pașapoarte biometrice și circulă, ce înseamnă ca acele companii să vină în spațiul integrat din dreapta Nistrului.”

Europa Liberă: Să vedem ce se întâmplă cu Acordul de Liber Schimb care deocamdată nu este aplicat și în stânga Nistrului.

Iulian Chifu: „Toate companiile vor dori să beneficieze, iar acele preferințe comerciale dispar la 31 decembrie 2015. Autoritățile se vor trezi că și cetățenii, și companiile se integrează și că ei rămân singuri, în afară și fără soluții, fără opțiuni. Aceasta pe de o parte și e important. Toate formatele contează. Contează și dialogul bilateral cu Tiraspolul. Contează în același timp și foarte bunul dialog între Chișinău și Kiev, iată, Kievul cu niște lecții învățate care acum vine de pe alte poziții. Contează și trilaterala cu România, a propos, de zona de sud unde pot apărea tulburări. Contează mecanismul „5+2”. Contează și dialogul cu Federația Rusă.

Contează, în primul rând, să nu contrapunem reintegrarea teritorială cu integrarea europeană pentru că de fapt atractivitatea și punctele care aduc Transnistria să se reintegreze în spațiul Republicii Moldova sunt exact cele care vin din Uniunea Europeană. Deci, reformele sunt cele care vor da argumentele în continuarea acestei apropieri. Și mai ales contează să nu punem termene. A pune un termen înseamnă a rămâne legat de chestiunea respectivă.

Mai există un element care s-ar putea să fie la fel de important: negocierile se poartă în spatele ușilor închise. Sunt niște personaje numite, împuternicite care negociază, la sfârșit vor veni cu ce au reușit să negocieze, în fața publicului, se va dezbate. Dar haideți să credităm pe cei care se ocupă de chestiunea aceasta, că își fac pașii, că au o strategie, că combină toate aceste elemente.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră credeți că există această strategie, din moment ce nu este elaborat cel puțin un proiect de lege viabil pentru regiunea transnistreană?

Iulian Chifu: „Există un proiect de lege, cel care a fost aprobat în 2005, într-un Parlament dominat de comuniști și sub președintele Voronin, ca integrarea europeană, a propos, ne aducem aminte, atunci s-a votat în unanimitate. Cele două elemente sunt valabile în continuare, negocierile merg mai departe. În momentul în care lucrurile vor arăta într-un anumit fel, atunci vor fi comunicate. Cred că este prea devreme. Nu trebuie să presăm prea mult și în egală măsură nu trebuie să ne așteptăm la minuni peste noapte.”

Europa Liberă: Ziceam că Federația Rusă nu vede cu ochi buni aceste parcurs european, inclusiv al Republicii Moldova. Credeți că Uniunea Europeană ține cont de punctul de vedere al Kremlinului?

Iulian Chifu: „Federația Rusă nu are niciun droit de regard, niciun drept de veto, niciun fel de formulă de a bloca orice tip de relație a unui stat suveran, Republica Moldova, în speță, cu oricine.”

Europa Liberă: Dar a blocat activitatea economico-comercială, impunând aceste embargouri pentru vinurile moldovenești, pentru fructele moldovenești.

Iulian Chifu: „Și? Cine a profita și cine nu a profitat? Republica Moldova s-a dus pe piața europeană și și-a redirecționat imediat schimburile, iar Federația Rusă a ajuns în situația, după sancțiunile internaționale, după sancțiunile pe care ea le-a impus Uniunii Europene, dumneavoastră, Ucrainei, Georgiei, în situația în care are niște prețuri la alimente absolut nesustenabile și unde are probleme majore cu propria populație, motiv pentru care a început să dea drumul așa, fără să se vadă, fără scandal, să ridice aceste embargouri, pe zona, în special, alimentară, pe zona de produse de larg consum pentru că e într-o situație economică extrem de dificilă. Iar populația deja începe să resimtă costurile actualei aventuri a lui Putin prin Ucraina.”

Europa Liberă: Un alt element de şantaj din partea Federaţiei Ruse e şi manopera, braţele de muncă. Acum se atestă şi o diminuare a remitenţelor care vin de la gastarbaiterii moldoveni aflaţi la muncă în Federaţia Rusă.

Iulian Chifu: „Muncitorii care au fost la muncă în Federaţia Rusă fie vor reveni acasă, fie se vor duce în statele Uniunii Europene, că pot să circule, e foarte simplu, că aici e vorba de persoane care se pot reorienta, nu e o problemă lucrul acesta. Pe de altă parte, cred că problema majoră rămâne cea a Federaţiei Ruse. Cine va munci în Federaţia Rusă? Din toate statisticile în ultimii 20 de ani elementul etnic rusesc în Federaţia Rusă munceşte din ce în mai puţin, a cam uitat statutul şi începe să se comporte, din ce în ce mai mult, ca un stat petrolier, cum e Arabia Saudită, în care localnicii nu au foarte mare tragere de inimă în a face. De aceea, au nevoie de aceşti muncitori din tot spaţiul postsovietic, care, într-adevăr, vin şi muncesc muncile grele, muncile complicate.

Aş fi mult mai reticent în a da etichete şi a în spune că sunt lucruri rele. Sunt ameninţări care au existat în ultimii ani, e un trend care are loc, e adevărat. Pe de altă parte, cred că există şi capacitatea de reorientare foarte simplă. Şi din nou, Federaţia Rusă are mult mai mare nevoie de mâna de lucru din Republica Moldova decât mâna de lucru din Republica Moldova de locurile de muncă din Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: E o problemă de principiu când ar trebui Republica Moldova să depună o cerere pentru aderare la UE?

Iulian Chifu: „Sunt elemente de natură simbolică şi sunt elemente de luat în considerare. O depun astăzi înseamnă un angajament, dovedesc un angajament, poate mai important. Pe de altă parte, în plan practic, nu are neapărat o repercusiune directă, cât timp nu îndeplinesc criteriile cu cooperarea. Deci, între cele două, între „Depuneţi repede cerere”, a fost dezbaterea aceasta în Republica Moldova, şi „Faceţi reformă”, parcă aş alege „Faceţi reformă. Faceţi legile. Faceţi independenţa justiţiei. Faceţi supremaţia legii” – sunt criteriile de la Copenhaga, criteriile politice. Şi după aceea, da, le-am îndeplinit, pot să depun şi cererea. Deci, parcă aş prioritiza mai mult şi mai degrabă reforma aceasta.

Să vedem când vom avea un raport de evaluare care va arăta reformele importante, cum funcţionează mecanismele, cum funcţionează lupta anticorupţie, cum justiţia este independentă şi condamnă. În momentul respectiv, daţi-mi voie să vă spun, va veni Uniunea Europeană să spună: „Ok, îndeplineşti criteriile, de ce nu vrei să depui cererea?”.

Cred că aici lucrurile vin în această succesiune naturală, fără a exclude faptul că un moment politic poate fi ales şi poate să existe şi această depunere, care este simbolică, e de imagine şi trădează un angajament. Cred că trebuie să aşteptăm, cel puţin după alegeri să vedem formată o majoritate reală şi un guvern reformist în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar ce s-ar întâmpla dacă forţele de stânga ar veni la guvernare în Republica Moldova?

Iulian Chifu: „Ar fi o sinucidere, ar fi o opţiune contrară întregii argumentaţii şi tuturor argumentelor posibile din Republica Moldova. Cum să-ţi alegi să mergi într-un spaţiu fără reguli? Ori vrei egalitate de şanse, egalitatea în faţa legii, vrei instituţii, vrei să funcţioneze lucrurile, vrei o prosperitate, ori vrei un sat fără câini în care, dacă te pui bine cu naşul, cu liderul, cu şeful, poţi prospera mai bine decât vecinul tău care nu are acest avantaj, dacă nu, în egală măsură, în orice moment te poate trimite la galere, pentru că aşa vrea el. Deci, depinde ce îşi doreşte Republica Moldova, e o decizie suverană. Dar eu spun că este suicidal, pentru că drumul înapoi nu mai există.”

Europa Liberă: Dar pentru europesimişti, euroscepticii din Republica Moldova, ce mesaj aţi avea?

Iulian Chifu: „Cred că zona de mesaj ar fi mai degrabă să încercaţi să vă uitaţi foarte atent la mesajele pe care le-au făcut euroscepticii, la cei care lipesc integrarea europeană, Europa de nişte persoane pe care le consideră, fără a fi judecate, fără nimic, a fi corupte, să vedem de unde vine toată această tehnică care v-a făcut să asociaţi cele două lucruri. Pentru că e libera circulaţie garantată, sunt 500 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova care după liberalizarea vizelor circulă în Uniunea Europeană, pot merge să vadă că Uniunea Europeană nu înseamnă corupţie.”

Europa Liberă: Există percepţia că UE nu înseamnă corupţie, dar pe de altă parte, chiar Bruxellesul este cel care susţine corupţii din Republica Moldova.

Iulian Chifu: „Din nou, să ne uităm la războiul informaţional. Aţi spus că este o percepţie. Cine a format această percepţie? Cine domină spaţiul public informaţional din Republica Moldova? Cine comunică? Cine face temele de agendă?

Revenim la discuţia anterioară, că ar trebui nişte instrumente, nişte anticorpi care să ne permită o reacţie sau să ne permită persoanelor cu discernământ, cu spirit critic, să ne uităm şi dincolo de ce ni se oferă gata mestecat, spre a fi eventual vărsat şi răspândit ca zvonuri prin trolii din social media, prin media din Mainstream, prin media rusă care domină spaţiul informaţional de aici.”

XS
SM
MD
LG