Linkuri accesibilitate

Chiril Gaburici: „Dar, după părerea dumneavoastră, ce înseamnă voință politică?”


Un interviu cu primul ministru al Republicii Moldova despre miliarde, bănci și corupție.

Cele 13 miliarde de lei furate de la trei bănci din R.Moldova ar putea fi recuperate, contractul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău ar putea fi reziliat, coruptia ar putea fi eliminată, Moldova ar putea intra în Uniunea Europeană cu regiunea transnistreană. Un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă cu premierul Republicii Moldova Chiril Gaburici.

Europa Liberă: Vom începe discuția de la cel mai fierbinte subiect, cel care ține de situația financiar-bancară a țării și mai ales de situația celor trei bănci, din care au dispărut peste 13 miliarde de lei. Dumneavoastră ce credeți despre ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova, dacă și pe interior, dar și peste hotare se vorbește despre „jaful secolului” care e pe punctul să arunce în aer Moldova?

Chiril Gaburici: „S-au produs mai multe lucruri, inclusiv acesta pe care dumneavoastră îl numiți „jaful secolului”. Am avut situația în regiune cu devalorizarea valutei în diferite țări, inclusiv în Rusia. Și noi depindem foarte mult de remitențele care vin și din Rusia. O altă problemă este embargoul care a fost impus Moldovei la toate produsele noastre, ceea ce a oprit fluxul de exporturi spre Rusia. Dar în același timp a fost și fenomenul de sustragere a banilor din aceste trei bănci: Banca de Economii a Moldovei, Banca Socială și Unibank. Toate aceste lucruri au dus la situația în care am ajuns, în criza economică în care suntem. Și muncim mult pentru a ieși din aceasta, muncim mult la capitolul monitorizare și control de prețuri, muncim mult la capitolul atragerea investițiilor pentru a putea da un val nou de dezvoltare economiei, muncim mult pentru semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internațional, ceea ce ne-ar permite să avem suport bugetar din partea dânșilor.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ați propus lichidarea acestor trei instituții bancare. De fapt, a fost o idee pe care o enunțase ceva mai devreme șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, domnul Pirkka Tapiola, care spunea că aceasta ar fi varianta cea mai fericită pentru actuala situație. Rămâneți la această idee? Și cum salvează situația creată lichidarea respectivelor bănci, dacă se ajungă la aceasta?

Chiril Gaburici: „Eu susțin această alternativă. Urmează Banca Națională a

Menținerea acestor trei bănci va reprezenta un cost enorm pentru Republica Moldova.

Moldovei să ia decizia de a retrage sau nu licențele. Dar susțin ideea din simplul motiv că menținerea acestor trei bănci va reprezenta un cost enorm pentru Republica Moldova și acesta, iarăși, până la urmă, va fi pe umerii noștri. Pe când lichidarea lor ar scoate și ar opri o mulțime de probleme existente. În același timp îmi doresc foarte mult să ducem la bun sfârșit investigațiile și vreau să-i găsim pe cei care se fac vinovați, vreau să întoarcem banii înapoi, să aducem banii înapoi.”

Europa Liberă: Dar v-au surprins declarațiile pe care le-au făcut procurorul general Corneliu Gurin, șeful CNA Viorel Chetraru și guvernatorul Băncii Naționale Dorin Drăguțanu care au spus că au știut despre ceea ce s-a întâmplat până acum? Să credem că instituţiile statului au fost neputincioase sau, cum zicea Maia Sandu, se aflau în comă?

Chiril Gaburici: „Sunt puţin mai mult de două luni prim-ministru şi nu am urmărit, din păcate, situaţia în detalii ce ţine de băncile din Republica Moldova, pentru că nici nu eram în ţară. Dar, din ce văd eu, problemele se trag de mai mult timp, nu au început în noiembrie 2014.”

Europa Liberă: Dar guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu nu e în funcţie din noiembrie 2014, nici șeful CNA Viorel Chetraru nu e din 2014 în funcţie şi nici chiar procurorul general Corneliu Gurin.

Chiril Gaburici: „Guvernul a întreprins unele acţiuni în această perioadă, dar cele mai multe acţiuni au început la sfârşitul anului 2014, din păcate. Din corespondenţă, din scrisori se văd foarte clar informaţii care dau un fel de alertă

Instituţiile nu au fost capabile să ia decizii.

pentru toţi, mai mult chiar şi cu un an în urmă, ceea ce însemna că se puteau, probabil, lua unele decizii mai stricte atunci, care ar fi putut să oprească acest fenomen. Nu s-au luat, deci, instituţiile nu au fost capabile să ia decizii. Acum avem ce avem, administraţie specială la toate aceste trei bănci, ceea ce ne permite să ţinem lucrurile sub control, să nu avem scurgeri de bani ş.a.m.d., dar aceasta nu poate continua la infinit. Trebuie să venim cu o soluţie ca să nu plătim pierderile pe care le aduc aceste bănci.”

Europa Liberă: Ar putea fi destituit şi cineva din funcţie, cei care se fac responsabili că nu ar fi ţinut sub control situaţia?

Chiril Gaburici: „Oricine va fi considerat vinovat sau care putea să ia o altă decizie trebuie să răspundă.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, ca premier, credeţi că banii aceştia mai pot fi întorşi?

Chiril Gaburici: „Da, eu cred că banii pot fi întorşi. Am avut o rundă de discuţii cu reprezentanţii multor ţări care au trecut prin experienţe de genul acesta, pentru că nu suntem unica ţară, dar suma banilor care a plecat de la noi este destul de mare. Și experienţa acestor state arată că se ajunge într-un final la bunurile care au fost procurate pe aceşti bani sau la conturile care au fost deschise şi banii pot fi întorşi. Evident, aceasta nu se face într-o zi-două, este nevoie de mai mult timp, este nevoie de mai multă muncă, este nevoie de contractat specialişti, companii care pot să se ocupe şi au dreptul să se ocupe cu aşa gen de activitate.”

Europa Liberă: Greşeşte sau nu statul că furtul de la cele trei bănci îl acoperă cu banii publici?

Chiril Gaburici: „Nu greşeşte. Statul face corect ceea ce trebuie să facă şi este responsabilitatea statului să nu lase fără bani peste un milion de deponenţi, care au bani în aceste bănci. Şi am zis şi de la tribuna Parlamentului, pentru că a fost luată o decizie în noiembrie, că oricine ar fi fost în postura de prim-ministru atunci, sunt sigur că lua această decizie, pentru că este corect guvernul şi statul să aibă grijă de cetăţeni. Nu putem permite să dispară banii din conturile cetăţenilor.”

Valentina Ursu
Valentina Ursu

Europa Liberă: Acum toată lumea s-a concentrat asupra Aeroportului Internaţional Chişinău, care a fost concesionat. E o problemă? Poate interveni guvernul aici să verse lumină mai multă asupra transparenţei cum a fost concesionat el? Pentru că a ajuns tot în mâinile domnului Shor.

Chiril Gaburici: „Da, se discută despre domnul Shor. Chiar la şedinţa trecută a guvernului am discutat şi am dat indicaţii clare ca timp de zece zile Ministerul de Interne, CNA, administraţia Aviaţiei Civile, SIS să vină cu rapoarte clare. Mai mult decât atât, se presupune că şi o parte din banii din Banca de Economii au ajuns să fie investiţi în Aeroport, ceea ce nu ne place şi nu este corect. Deci, trebuie să luăm măsuri şi am rugat ca timp de zece zile să se vină cu analize, explicaţii clare ce s-a întâmplat şi care este situaţia acolo. Am rugat şi Ministerul Economiei să facă o analiză în ce măsură compania Avia Invest, care a luat în concesiune aeroportul, îşi respectă obligaţiunile contractuale.”

Europa Liberă: Şi dacă nu sunt respectate, se poate ajunge la rezilierea contractului?

Chiril Gaburici: „Da. Este o chestie normală, atunci când doi agenţi s-au înţeles şi unul dintre ei nu-şi respectă obligaţiunile, atunci contractul se reziliază. Dacă nu-şi fac lucrul, nu-şi respectă obligaţiunile, atunci vom discuta şi vom merge înainte pentru a opri colaborarea cu ei.”

Europa Liberă: Domnule premier, ați vorbit despre colaborarea cu Fondul Monetar Internațional. Deocamdată lipsește un acord între guvernul Republicii Moldova și FMI. Și dacă nu există această relație, se pare că e foarte greu să supraviețuiască Republica Moldova chiar.

Chiril Gaburici: „Da, într-adevăr, dacă nu vom ajunge la un acord cu Fondul Monetar Internațional, va fi o perioadă foarte grea pentru Republica Moldova. Atunci vom recurge la diferite acțiuni care pot fi mai nepopulare, de genul reducerii în masă de cadre, deci, multe. Să oprim investițiile ș.a.m.d. Sunt țări care au trecut prin asemenea măsuri.”

Europa Liberă: În ce condiții poate Republica Moldova să semneze acest acord cu FMI și când?

Chiril Gaburici: „La mijlocul lunii mai o misiune a Fondului Monetar Internațional vine la noi pentru a începe negocierile. Tot procesul durează 18 săptămâni. Avem o listă de precondiții din partea FMI pe care noi le-am evaluat și am decis că suntem gata să negociem pentru a semna acordul. Sunt condiții mai dure, sunt condiții mai ușor de implementat din partea noastră, le vom discuta, le vom negocia. Este una dintre salvările noastre.”

Europa Liberă: Dar știu că o condiție foarte insistentă din partea FMI ținea de transparența acționariatului la bănci. E o problemă mare? Sau, mai nou am reținut de undeva, cam 80 la sută ar fi acțiuni dominate de către oameni din Federația Rusă.

Chiril Gaburici: „Da, sunt și la noi asemenea discuții. De aceasta cu ceva timp în urmă am cerut și de la Banca Națională a Moldovei să dea mai multe informaţii, claritate pe structura acţionarilor băncilor existente în Republica Moldova. Evident că informaţia care este nu arată că acţiunile aparţin uneia şi aceleiaşi persoane. Deci, există o necesitate ca organele competente să facă o investigaţie, pentru că la prima vedere nu poţi spune: compania cutare sau cutare are, de fapt, una şi aceeaşi persoană în spatele ei. De aceea, se lucrează, se analizează, se urmăreşte fluxul, monitorizăm acest lucru, într-adevăr au fost discuţii la acest capitol. Ne dorim foarte mult, şi chiar practic în toate vizitele pe care le-am avut în afara ţării, şi la Bruxelles, şi la Luxemburg, şi la Istanbul, am venit cu propunerea de a atrage bănci noi în Republica Moldova. Este important să dezvoltăm sectorul bancar, să nu ne limităm la ceea ce avem şi să creăm concurenţă. Pentru că atunci când există concurenţă, au de câştigat toţi, şi cei care au produsul pe piaţă, ei vor face tot posibilul ca produsul lor să fie mai bun decât al concurenţilor. Ceea ce înseamnă că produsele se vor dezvolta şi au de câştigat şi cetăţenii sau consumatorii acestor produse. Aşa că vom continua să deschidem piaţa pentru investitori noi, care vor veni şi pentru bănci noi.”

Europa Liberă: Aţi fost în vizită la Bruxelles. Mulţi se întreabă când veţi efectua o vizită şi la Moscova şi cum caracterizaţi relaţia moldo-rusă. Pentru că dosarul cooperării bilaterale între Chişinău şi Moscova nu e unul dintre cele mai uşoare.

Chiril Gaburici: „Voi merge şi la Moscova. Am avut prima discuţie telefonică cu omologul meu, domnul Medvedev. Vom avea o întâlnire la finele lunii mai în Kazahstan şi acolo vom discuta.”

Europa Liberă: Care sunt subiectele prioritare care trebuie să domine dialogul la nivel înalt între Chişinău şi Moscova?

Chiril Gaburici: „Este relaţia economică dintre Moldova și Rusia, este situaţia cetăţenilor noştri care merg în Rusia la muncă, sunt permisele de şedere şi permisele de muncă, problemele cu aceste permise cu care se confruntă cetăţenii Moldovei, este situaţia cu Transnistria. Vom insista să facem tot posibilul pentru a avea următoarea rundă de negocieri în formatul „5+2”.”

Europa Liberă: Pe cât de cooperantă este Rusia în soluţionarea tuturor acestor probleme?

Chiril Gaburici: „Nu ştim deocamdată. În cadrul convorbirii care a avut loc între noi, au fost deschişi, au spus că sunt gata să se aşeze să discutăm. Aşa că vedem după ce ne întâlnim şi discutăm.”

Europa Liberă: Aţi revenit de la Kiev. Relaţia dintre Republica Moldova şi Ucraina se dezvoltă pe cale ascendentă? Unii cred că ar fi şi în defavoarea Federaţiei Ruse îmbunătăţirea relaţiei dintre Chişinău şi Kiev. Dumneavoastră ce ziceţi?

Chiril Gaburici: „Ucraina este un stat vecin şi trebuie să avem relaţii foarte bune cu toţi vecinii. Avem o relaţie economică foarte bună cu Ucraina, avem exporturi, importuri şi ei sunt în top cinci ţări la capitolul export-import. Nu ne putem permite să avem relaţii neprietenoase cu ei. Am discutat şi probleme

Practic toate produsele noastre care merg spre ei [Ucraina] sunt cu 10% mai scumpe din start, ceea ce îi pune pe producătorii noştri în condiţii mai puţin avantajoase faţă de producătorii locali.

legate de situaţia geopolitică. Am discutat şi probleme de securitate regională, şi despre probleme legate de securitate cibernetică, energetică, pentru că dânşii tot depind în mare parte de un singur furnizor. Noi am discutat şi problemele economice, ei, începând cu anul acesta, au impus o taxă adiţională de 10% pentru toate importurile. Deci, practic toate produsele noastre care merg spre ei sunt cu 10% mai scumpe din start, ceea ce îi pune pe producătorii noştri în condiţii mai puţin avantajoase faţă de producătorii locali. Am cerut să fie eliminată taxa, am avut promisiunea că aceasta se va revedea şi vom primi un răspuns în curând. Am discutat şi despre situaţia în Transnistria şi cum pot şi ei să influenţeze într-un fel soluţionarea mai rapidă a acesteia.”

Europa Liberă: Poate face Ucraina mai mult decât a făcut pe parcursul celor 23 de ani de independenţă, în depăşirea acestei crize transnistrene?

Chiril Gaburici: „Eu cel puțin am văzut o dorință mare din partea dânșilor să soluționăm această problemă cât mai repede pentru că în Moldova ei văd și un pericol întrucât avem armata a 14-a. Și ei au cerut să reluăm discuțiile ce țin de demilitarizarea regiunii. Acestea sunt discuții pe care noi nu le-am oprit, de fapt, le continuăm tot timpul când avem posibilitate. Am avut o altă întâlnire foarte constructivă la Kiev cu domnul Saakașvili care este consilierul domnului președinte Poroșenko. Am discutat cu dumnealui și cu o echipă de reformatori care au o experiență foarte bună în implementarea reformelor. Ei sunt buni nu doar la capitolul recomandări, dar cunoscând și piața, cunoscând regiunea, cunoscând și sistemele vechi care sunt foarte greu de schimbat, ei au reușit să contribuie la schimbarea lor și în Georgia, și în Polonia, și în Ucraina, au lucrat și în Albania. Această echipă va veni să facă o analiză să ne explice cum trebuie să schimbăm lucrurile, pentru că noi cunoaștem ce trebuie de schimbat.”

Europa Liberă: Ce și cum trebuie de schimbat?

Chiril Gaburici: „Ei vor veni să ne răspundă la capitolul cum. Ce trebuie de schimbat? Trebuie să stârpim corupția de peste tot, trebuie să fim responsabili, trebuie să fim transparenți.”

Europa Liberă: Dar există suficientă voință politică ca să se debaraseze Moldova de acest fenomen numit corupție?

Chiril Gaburici: „Dar, după părerea dumneavoastră, ce înseamnă voință politică?”

Europa Liberă: Toate instituțiile statului, Procuratura CNA, SIS, toți să lupte împotriva celor care sunt corupți, iar corupți sunt suficienți în Republica Moldova. O spun și partenerii de dezvoltare. Declarațiile lor sună sus și tare: faceți reforme, reforme în justiție și stârpiți corupția.

Chiril Gaburici: „Foarte bine ați menționat. Și vreau să vă spun că noi am început cu colegii din guvern un șir de acțiuni și reforme. În ultimii doi ani se discută despre reforma Procuraturii. Noi am aprobat proiectul de lege și l-am trimis în Parlament și vom insista ca această reformă să aibă loc cât mai repede

Dorinţa noastră este să fim transparenţi, să lăsăm şi societatea să participe la selectarea pentru angajare a şefilor, procurorilor ş.a.m.d.

pentru că avem nevoie de transparență și de claritate în tot ce ține de Procuratură. În trei luni vom veni cu propuneri de reforme în Centrul Național Anticorupție, CNI, Ministerul de Interne și Consiliul Concurenței. Lupta împotriva corupţiei este prioritatea majoră a guvernului, dar voinţa politică depinde şi va fi demonstrată de deputaţi în Parlament. Dorinţa noastră este să fim transparenţi, să lăsăm şi societatea să participe la selectarea pentru angajare a şefilor, procurorilor ş.a.m.d. Chiar şi astăzi am cerut ca, atunci când se fac interviurile de angajare pentru linia a doua de procurori şi linia întâia, să se facă deschis, transparent, să participe cine doreşte. Mai mult decât atât, am insistat ca interviurile să fie online. Adică, stând acasă, la calculator, să vedem candidatul la poziţia de procuror, cât este de bun, în opinia noastră.”

Europa Liberă: Vreţi să ziceţi: cumetrismul, nepotismul, nănăşismul ar putea deveni noţiuni străine pentru Moldova?

Chiril Gaburici: „Acestea sunt acum tradiţii, obiceiuri. Vom face tot posibilul pentru a-i alege pe cei mai buni şi competenţi, pentru că doar aşa vom reuşi să scăpăm de cumestrism ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Domnule premier, Pirkka Tapiola a zis că un stat mic ca Republica Moldova are foarte mulţi funcţionari.

Chiril Gaburici: „Eu tot am menţionat lucrul acesta, că sunt foarte mulţi şefi, şefii aceştia mai au nişte şefişori ş.a.m.d. Am zis că vom ajunge şi la capitolul acesta foarte curând.”

Europa Liberă: Ce aşteptări aveţi de la summitul de la Riga?

Chiril Gaburici: „Nu avem aşteptări foarte mari, dar ne dorim foarte mult să venim cu un raport clar ce am făcut până acum, la ce etapă suntem cu implementarea reformelor şi responsabilităţilor pe care le avem în cadrul Acordului de Asociere. Și să ne întoarcem cu încurajare și cu motivare pentru a merge mai departe şi pentru a lupta pentru a aduce Republica Moldova ca membru al comunităţii mari, frumoase, stabile şi durabile cum este Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Moldova pe calea eurointegrării cu Transnistria? Pentru că, dacă ţinem cont de declaraţiile care se fac la Tiraspol, auzim că regiunea şi-ar dori mai degrabă o apropiere de Federaţia Rusă.

Chiril Gaburici: „Noi nu putem ignora cetăţenii noştri care locuiesc acolo, ne dorim să fim cu ei împreună în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Domnule premier, trebuie să vă întreb şi despre presiunea străzii, pentru că proteste au fost, organizatorii acestor acţiuni de protest au spus că ele vor continua. Se poate stabili un dialog cu protestatarii, trebuie să fie luate în calcul revendicările lor? Ce poate întreprinde şi ce trebuie să întreprindă guvernul?

Chiril Gaburici: „Am venit cu propuneri imediat, chiar când a fost protestul, seara, când am avut o şedinţă cu colegii, am zis că vreau să mă întâlnesc cu organizatorii şi să avem un dialog. Pentru că în lista revendicărilor am văzut o

Nu prestez servicii de curierat, dar sunt gata să stau cu ei la masa de discuţii şi de dialog.

mulţime de priorităţi pe care le avem în planul de activitate, pe agenda guvernului. Şi am venit a doua zi, de dimineaţă, cu propunerea de a avea un dialog, o întâlnire cu organizatorii protestului, la care am primit un răspuns că vor să se întâlnească cu mine, dar nu să discute, vor să-mi transmită un pachet de documente pe care eu, la rândul meu, să-l transmit lui Voronin, Filat şi Plahotniuc. Și am zis că nu prestez servicii de curierat, dar sunt gata să stau cu ei la masa de discuţii şi de dialog. Mai mult decât atât, chiar ieri, am zic că sunt gata să iau pe cineva dintre ei la poziţia de consilier....”

Europa Liberă: Pe domnul Boţan, chiar l-aţi şi nominalizat.

Chiril Gaburici: „Am înţeles că domnul Boţan mi-a răspuns.”

Europa Liberă: Să faceţi parte din Platforma Demnitate și Adevăr.

Chiril Gaburici: „Referitor la protestatari, noi nu trebuie să fim pe baricade diferite. Noi trebuie să fim împreună, pentru că avem acelaşi scop – să luptăm împotriva corupţiei, să returnăm banii furaţi şi să mergem înainte cu Republica Moldova spre Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Businessul şi politica merg mână în mână în Republica Moldova? Pe cât de păgubos este ca cel din business să vină în politică?

Chiril Gaburici: „Cel din business să vină în politică nu aş spune că este păgubos. Este păgubos atunci când oamenii vin în politică pentru a-şi crea business. Şi este important ca cel care are business şi a venit în politică să nu încurce lucrurile: să plece din business şi să facă politică sau să plece din politică şi să facă business.”

XS
SM
MD
LG