Realităţile şi perspectivele educaţiei adulţilor în Republica Moldova - temă a unei conferinţe internaţionale desfăşurată la Chişinău. De fapt, ce este educaţia adulţilor, cum se regăseşte, şi cu ce efecte sau probleme, în sistemul educaţional al Republicii Moldova.
O convorbire la această temă cu Adela Scutaru-Guţu, directorul reprezentanţei în Republica Moldova a Asociaţiei Germane pentru Educaţia Adulţilor (DVV International Moldova).
Europa Liberă: Aşadar, doamnă Scutaru-Guţu, la Chişinău se desfăşoară o conferinţă internaţională organizată de Reprezentanţa în Republica Moldova a Asociaţiei Germane pentru Educaţia Adulţilor (DVV International Moldova) în colaborare cu Ministerul Educaţiei din Republica Moldova, Comisia Naţională pentru UNESCO, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), Camera de Comerţ şi Industrie. Participanţii la acest for sunt preocupaţi de realitățile şi perspectivele Educaţiei Adulţilor în Republica Moldova. Întâi de toate, ar fi bine să reexplicăm pentru cine mai e nevoie, ce presupune de fapt, educaţia adulţilor şi de ce este necesară?
Adela Scutaru-Guţu: „Educația adulților este un concept pe cât de comun la auz, pe atât de controversat la interpretare. Pentru că în țările Europei de Vest, din secolul al XVIII-lea, de la Danemarca încoace, s-a dezvoltat un sistem în care adultul, - prin adult înțelegându-se persoana care și-a încheiat parcursul educațional formal - poate să reia, să înceapă din nou, sau să înceapă o cu totul altfel de învățare decât a făcut în facultate sau decât se cere la locul de muncă.
La noi în spațiul post-sovietic educația adulților, prin tradiție, se raportează doar la formare profesională pentru o mai bună performanță la locul de muncă. Este, evident, o viziune îngustată și care și deranjează participanții la educația adulților, pentru că se satură doar de formare pentru o mai bună performanță la locul de muncă și dispare motivația pentru dezvoltarea persoanei ca atare, dezvoltarea multilaterală pentru activism comunitar.
Acest tip de educație ar urma să îmbunătățească capacitatea adultului de a se descurca în viață, de a munci mai bine cu o altă calificare, dacă este nevoie sau dacă o dorește bineînțeles. Educația adulților este o activitate complementară, dar totuși parte integrantă a sistemului educațional. Cel puțin așa ar trebui să fie, pentru că nu putem să ne reducem dorințele și aspirațiile noastre doar la performanță profesională.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să reduceţi la un scop clar menirea conferinţei care se desfăşoară acum cum organizată de instituția, organizația pe care o reprezentați, cum aţi face-o? Nu este la prima ediție, din câte îmi dau seama?
Adela Scutaru-Guţu: „O conferință similară a avut loc în anul 2010, atunci când am inaugurat biroul în Republica Moldova. La distanță de cinci ani de activitate ne-am dat seama că în colaborare cu diverși parteneri: ONG-uri, instituții de stat și parteneri nu doar din Chișinău, ci de pe întreg teritoriu al Republicii Moldova am făcut diverse demersuri pentru a schimba oarecum situația, adică am lansat diverse inițiative pentru a aduce învățarea mai aproape de adult și a o face relevantă pentru acesta. Am implementat cursuri până și pentru formarea unor sobari într-o anumită localitate. În momentul în care oamenii, mai ales din localitățile rurale își dau seama că instalarea unor sisteme de încălzire sofisticate este și foarte costisitoare, iată că a apărut nevoie de o alternativă și s-a revenit la această idee. Am mai avut și alte proiecte foarte frumoase.
Acum facem un bilanț. Dar suntem și în momentul în care ne-am dat seama că aceste intervenții ale noastre au fost oarecum punctuale. Am lucrat cu anumiți parteneri, iar pentru o schimbare cu adevărat spectaculoasă este nevoie de coagularea eforturilor diverșilor actori comunitari, inclusiv să-i atragem de partea noastră și pe reprezentanții autorităților publice locale. De aceea unul din partenerii în organizarea acestei conferințe este și Congresul Autorităților Locale care bineînțeles că au insuficiență de fonduri, sunt preocupați de probleme stringente, însă în momentul în care o să înțeleagă că investiția în factorul uman nu este atât de costisitoare, dar este cu impact pe termen lung, în cazul acesta o să aibă și ei de profitat. Pentru că localitățile în care s-au desfășurat programe de-ale noastre devin cu adevărat pro-active, cetățenii își doresc și vin la Primărie și întreabă: dna primar, de data aceasta ce mai facem?”
Europa Liberă: Măsurătorile ar arăta că în Republica Moldova doar 1,03% dintre adulţii cu vârsta 15-64 de ani sunt implicaţi în activităţi de învăţare, comparativ cu media de 8,9% din spaţiul UE. Cum se explică acest contrast? Mai ales că necesităţile aici parcă ar părea totuşi mai acute.
Adela Scutaru-Guţu: „Da, necesitățile sunt mai acute și suntem oarecum în trend cu Bulgaria și România, iar media europeană ia în calcul și țări foarte avansate cum ar fi țările nordice. Nu există o cultură a învățării. Lumea fuge de învățare poate și din cauza unor experiențe neplăcute sau poate chiar traumatizante în cadrul învățării în formarea inițială sau în cadrul instituțional care s-a făcut până acum. Dacă un om a avut o experiență nu prea plăcută aflându-se pe băncile școlii sau ale universității, bineînțeles că acum când vorbim de educația adulților sau de învățare, a cea persoană fuge, fuge ca să nu mai repete această experiență neplăcută.
Conferința noastră își dorește să schimbe această percepție, suntem pentru a răspunde unor nevoie reale într-o manieră specifică adulților, adică ținând cont de experiența acestor oameni.”
Europa Liberă: Există un specific evident atunci când e vorba de educaţia adulţilor: cursurile trebuie sa aibă un caracter pronunţat practic, văzut imediat de persoane în deplinătatea vârstei. Sunt necesare cadre didactice probabil special dedicate acestei misiuni – cum stau lucrurile în această privință în Republica Moldova?
Adela Scutaru-Guţu: „Da, și acesta este un aspect la care mai avem multe de făcut. Conferința abordează și corelația teorie-practică. Este și o știință „andragogia” care nu sună foarte plăcut pentru urechile noastre, mai frumos sună educația adulților care vine prin filieră francofonă, dar oricum ar suna aceste concepte este nevoie de formarea unor formatori sau moderatori, pentru că în educația adulților nu putem vorbi de învățători sau pedagogi, aici moderatorul și el învață împreună cu grupul. Nu predicator atotștiutor este cel care vine să lucreze cu adulții, este o persoană deschisă care dorește să valorifice experiențele formabililor pe care îi are în față. Și în acest sens, organizația noastră împreună cu ceilalți parteneri: Camera de Comerț, Universitatea de Stat, Institutul de Științe ale Educației, dar și multe ONG-uri care activează în domeniul educației adulților ne propunem să gândim un mecanism de formare a adulților. Se formează formatorii în diverse proiecte, programe, mai pleacă și peste hotare, dar nici nu este recunoscută această calificare, nici nu se dau careva certificate și nici nu există niște standarde de calitate nu neapărat impuse de Ministerul Educației venite din interiorul sistemului, adică din mediul acestor prestatori care și-ar dori să fie cu adevărat buni, și-ar dori să fie cu adevărat utili adulților pe care vor să-i implice în învățare.”
Europa Liberă: Dacă ne imaginăm o persoană de vreo 50 de ani, care simte că ar trebui să se reinventeze oarecum profesional şi să treacă printr-un ciclu de educaţie pentru adulţi, ce poate sau trebuie să facă la modul practic?
Adela Scutaru-Guţu: „La modul practic, bineînțeles că trebuie să caute această informație, dacă există centre de formare profesională sau centre comunitare de educație a adulților. Cu regret sunt foarte puține. La rândul lor și prestatorii care conform unui studiu desfășurat anul trecut consideră că acces la informații cu privire la educația adulților există și ar trebuie să devină un pic mai sceptici la capitolul acesta și să-și activizeze acțiunile, să-și activizeze forțele în a informa oamenii că există diverse posibilități de învățare. Și adultul care l-ați descris atât de convingător că vrea să fie și mai performant la locul de muncă, dar probabil că și mai împăcat cu propria viață ar trebui să-și dea seama: dar ce mi-aș dori să învăț? Poate mi-aș dori un curs de pictură, poate dacă sunt filolog mi-aș dori un curs de contabilitate? Deci, să încerce să înțeleagă ce-și dorește și să urmeze acest traseu pentru a identifica prestatorii care oferă aceste posibilități. Iar noi împreună cu partenerii noștri cu siguranță vom încerca să fim mai receptivi la nevoi reale și să oferim mai multe programe inovative, astfel ca lumea să vadă că avem ce învăța și putem învăța cu multă plăcere.”
