Linkuri accesibilitate

La comemorarea de o sută de ani a genocidului armean


Astăzi la ceremoniile de la Memorialul Tsitsernakaberd de la Erevan
Astăzi la ceremoniile de la Memorialul Tsitsernakaberd de la Erevan

Se estimează că 1,5 milioane de armeni și-au pierdut viața în Imperiul Otoman în masacre, deportări și marșuri forțate desfășurate după 24 aprilie 1915.

În Armenia și numeroase alte țări au loc ceremonii de comemorare, la 100 de ani de la masacrarea armenilor în Imperiul Otoman, pe care Erevanul consideră genocid. Turcia se opune folosirii acestui termen iar disputa încă mai otrăvește relația turco-armeană, influențând și raporturile celor două țări cu restul lumii. Un rezumat al unei relatari a agenției Associated Press.

Ceremoniile anuale de la 24 aprilie marchează ziua în care autoritățile otomane au ridicat aproximativ 250 de intelectuali armeni, în 1915, momentul fiind considerat începutul atrocităților. Se estimează că 1,5 milioane de armeni și-au pierdut viața în masacrele, deportările și marșurile forțate care au urmat. Autoritățile otomane se temeau că armenii creștini puteau trece de partea Rusiei, inamica Imperiului Otoman în Primul Război Mondial.

Președintele Armeniei Serzh Sarkisian pronunțînd discursul în memoria victimelor
Președintele Armeniei Serzh Sarkisian pronunțînd discursul în memoria victimelor

La Erevan, președintele Serj Sarkisian și câțiva lideri internaționali au depus flori la Memorialul Tsitsernakaberd, situat pe o culme de deal, aducând un omagiu victimelor a ceea ce Armenia consideră un genocid.

Numeroși istorici sunt de acord, dar autoritățile Turciei moderne resping termenul, spunând că bilanțul ar fi exagerat, iar cei uciși ar fi victimele unui conflict civil, nu ale unei campanii premeditate. În ajunul aniversării, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a insistat că strămoșii săi n-au comis niciodată vreun act de genocid.

Liderii de stat prezenți la ceremoniile de la Erevan
Liderii de stat prezenți la ceremoniile de la Erevan

Între liderii prezenți astăzi la comemorările de la Erevan s-au numărat președintele rus Vladimir Putin, președintele francez François Hollande, președintele sârb Tomislav Nikolic, și președintele cipriot Nicos Anastasiades.

Fiecare a trecut pe la focul etern de la memorial cu un singur trandafir galben și l-a pus în mijlocul unui buchet asemănător florii de Nu-mă-uita, care a fost aleasă ca simbol a comemorărilor.

„Nu vom uita niciodată tragedia prin care a trecut poporul Dumneavoastră”, a spus președintele francez François Hollande. Franța găzduiește o numeroasă comunitate armeană. Printre armenii francezi de la comemorări s-a numărat interpretul de 90 de ani, Charles Aznavour, care s-a născut la Paris într-o familie de supraviețuitori ai masacrelor.

Președintele rus Vladimir Putin a folosit ocazia ca să avertizeze despre pericolele naționalismului și ale „rusofobiei”, într-o aluzie transparentă la guvernul pro-occidental al Ucrainei.

Tot mai multe țări recunosc masacrarea armenilor drept genocid. Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o rezoluție în care folosește acest termen, cauzând reacții furioase în Turcia. Mai devreme, Papa Francisc a declanșat o dispută diplomatică între Vatican și Ankara, după ce a spus, citându-l pe Papa Ioan Paul II și pe Patriarhul Armean, că exterminarea armenilor trebuie considerată „primul act de genocid din secolul XX”.

Astăzi, la memorialul de la Erevan, președintele armean Serj Sarkisian și-a exprimat speranța că pașii recenți spre recunoașterea masacrului drept genocid vor ajuta la „dispersarea întunericului celor 100 de ani de negare”.

De asemenea, Sarkisian a salutat armenii din Turcia care, în timpul discursului său, se pregăteau să se adune pentru comemorări în piața Taksim de la Istanbul, spunând că aceștia sunt „oameni puternici, care fac un lucru important pentru țara mamă”.

  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG